Articole

Articole

Cancerul de pancreas

La nivelul global cancerul de pancreas prezinta o crestere a incidentei si mortalitatii, reprezentand conform datelor actuale la nivelul Statelor Unite ale Americii a zecea cauza de cancer si a patra cauza de deces prin cancer. Este o boala in special a varstnicilor, 90% din cazuri aparand dupa varsta de 55 de ani. 

Dr. Cristina Tiut, Medic Primar Oncologie Medicala, ne spune ce reprezinta cancerul de pancreas, care sunt factorii care predispun aparitia bolii, cum recunoastem simptomele, prin ce investigatii se poate diagnostica si ce tratamente sunt folosite pentru cancerul de pancreas.  

Rolul pancreasului in organism

Pancreasul este localizat la nivel abdominal in spatele stomacului, alte organe din apropiere fiind ficatul, duodenul, splina si vezica biliara. Pancreasul este format din:
• componenta exocrina responsabila de secretia enzimelor digestive pancreatice care sunt eliberate in duoden 
• componenta endocrina (1-2% din pancreas) formata de celule care secreta hormoni (insulina, glucagon si somatostatina) 
Din punct de vedere anatomic, pancreasul este divizat in: cap, gat, corp si coada.

Cancerul de pancreas

Termenul carcinom pancreatic se refera in mod obisnuit la adenocarcinomul ductal care reprezinta aproximativ 85% din neoplasmele epiteliale pancreatice. Restul de 15% din cazuri sunt reprezentate de alte forme histologice printre care amintim neoplasmele endocrine, carcinoamele cu celule acinare, neoplasmele mucinoase papilare intraductale, neoplasmele cistice mucinoase si pancreatoblastoamele.  

Factori de risc in aparitia cancerului de pancreas

Exista mai multi factori de risc pentru aparitia cancerului pancreatic, unii dintre ei neputand fi modificati (ex. varsta, istoricul familial, mutatiile genetice), iar altii putand fi influentati (ex. fumatul, obezitatea, expunerea la anumite substante chimice). Dintre sindroamele genetice asociate cu un risc crescut de cancer pancreatic amintim sindromul Peutz-Jeghers, pancreatita ereditara, sindromul melanom-cancer pancreatic, sindromul cancerului ereditar de san si de ovar, sindromul Lynch, cancerul pancreatic familial. 
Afectiunile medicale care reprezinta factori de risc pentru cancerul pancreatic sunt pancreatita cronica, obezitatea si diabetul zaharat. Relatia dintre diabet si cancerul pancreatic este dificil de evaluat avand in vedere ca diabetul zaharat tip 2 poate fi atat un factor de risc cat si un semn precoce de cancer pancreatic. 
Fumatul, consumul crescut de alcool si expunerea la substante chimice si metale grele (ex. pesticide, benzen, hidrocarburi clorinate) sunt factori de risc asociati cancerului pancreatic. Stoparea fumatului este cea mai importanta masura preventiva, alte masuri de scadere a riscului fiind evitarea consumului de alcool, scaderea incidentei diabetului, mentinerea unei greutati corporale normale, exercitiul fizic si dieta bogata in fructe si legume.

Simptome cancer de pancreas

Cele mai frecvente simptome prezente la pacientii cu cancer pancreatic sunt: durerea abdominala si in spate, scaderea in greutate si icterul (coloratia galbena a pielii, mucoaselor si sclerelor). Tumorile pancreatice pot determina obstructia biliara care se manifesta prin icter, prurit (mancarimea pielii), urina inchisa la culoare, scaune deschise la culoare, pancreatita, complicatii infectioase (colangita). In cancerul de pancreas poate apare obstructia ductelor pancreatice cu blocarea secretiei enzimelor pancreatice la nivel intestinal, rezultatul fiind o insuficienta pancreatica exocrina manifestata prin steatoree (scaune cu aspect grasos urat mirositoare din cauza unei digestii inadecvate a lipidelor), balonare, flatulenta, scadere ponderala. O formatiune tumorala pancreatica poate determina compresia sau obstructia tractului gastrointestinal care se pot manifesta prin durere, anorexie, greata, varsaturi, sangerari gastointestinale. Cancerul pancreatic se poate asocia la diagnostic cu diabet zaharat sau intoleranta la glucoza.

Metode de screening ale cancerului de pancreas

Testele si procedurile utilizate in diagnosticul, stadializarea si urmarirea cancerului pancreatic includ:
• Ecografia abdominala
• Tomografia computerizata (CT) cu substanta de contrast (cu folosirea unui protocol pancreatic). CT de torace este de asemenea recomandat pentru stadializarea bolii
• Rezonanta magnetica nucleara (RMN) poate fi de ajutor in cazurile in care se suspecteaza tumori ale pancreasului care nu se observa la examinare CT, pentru evidentierea unor metastaze hepatice in cazul in care examinarea ct nu ofera un rezultat clar sau in cazurile in care exista alergie la substanta de contrast folosita la CT
• Ecoendoscopia – aditional examinarii CT, oferind informatii suplimentare cu privire la afectarea ganglionilor si vaselor de sange, putand identifica si leziuni mici neobservate la CT/RMN. Este utila si pentru efectuarea punctiei aspirativa cu ac fin ghidata ecografic
• Colangiopancreatografia retrograda endoscopica – este utila pentru efectuarea de periaj ductal cu obtinerea de material citologic si pentru plasarea unui stent biliar.
• PET/CT – nu este efectuat de rutina, fiind rezervat anumitor cazuri aditional examinarii CT
• Laparoscopia – in cazuri selectionate poate fi utilizata pentru excluderea unor metastaze nedetectate imagistic
• Markerul tumoralCA 19-9 nu este folosit pentru diagnosticul cancerului pancreatic, fiind util pentru urmarirea raspunsului la tratament
• Testarea mutatiilor germinale (BRCA1, BRCA2)
• Testarea moleculara tumorala in cazurile local avansate/metastatice (ex. Instabiltatea microsatelitara) 

Avand in vedere ca rezectia chirurgicala completa reprezinta singurul tratament potential curativ, evaluarea rezecabilitatii tumorii este extrem de importanta. Astfel tumorile pancreatice se clasifica in tumori rezecabile, borderline rezecabile, nerezecabile/local avansate si metastatice. 

Tratament cancer de pancreas

Cancerul pancreatic este rareori vindecat, de aceea scopul tratamentului este sa-i reduca cresterea, sa prelungeasca viata si sa creasca calitatea vietii pacientului. Tratamentul este unul local (chirurgical, radioterapie) si sistemic (chimioterapie, terapie tintita). Tratamentul sistemic poate fi folosit in toate stadiile de boala.
Scopul interventiei chirurgicale (prin tehnica ”deschisa” sau laparoscopica) in cancerul de pancreas este de a inlatura intreaga tumora, de a rezeca o parte din tumora sau un scop paliativ (de ex. pentru ameliorarea durerii).
La pacientii cu cancer pancreatic, radioterapia poate fi folosita inainte sau dupa interventia chirurgicala (neoadjuvanta sau adjuvanta), poate fi o alternativa la chirurgie in cazul in care interventia chirurgicala nu se poate realiza din cauza altor probleme de sanatate sau poate fi utilizata paliativ in cazurile metastatice pentru ameliorarea durerii refractare la alte tratamente. Radioterapia poate fi administrata concomitent cu chimioterapia.
Chimioterapia poate fi administrata sub forma de regimuri combinate.
Terapia tintita a fost aprobata de FDA pentru tratamentul pacientilor cu boala metastatica care nu au progresat sub regim chimioterapic pe baza de sare de platina si care au mutatie germinala pentru BRCA
Tratamentul paliativ are tinta ameliorarea simptomelor care afecteaza calitatea vietii: decompresia biliara in caz de icter, tratamentul obstructiei gastrointestinale, tratamentul durerii (medicamentos, proceduri locale asupra plexului celiac), tratamentul trombembolismului venos, al insuficientei pancreatice si al ascitei.

Salveaza-ti viata! Efectueaza screening periodic pentru a depista boala la timp!
In centrele GRAL Medical pacientii beneficiaza de diagnostic, tratament si monitorizare la standarde inalte de calitate. 

Pentru programari la Dr. Cristina Tiut, Medic Primar Oncologie Medicala, sunati la 021 323 0000 sau solicitati consultatii oncologice online: https://www.gralmedical.ro/Clinica-Gral-ONLINE


Bibliografie:
1. NCCN Guidelines Version 1.2020 Pancreatic Adenocarcinoma
2. Niederhuber JE, Armitage JO, Doroshow JH, Kastan MB, Tepper JE. Abeloff’s Clinical Oncology. Sixth Edition, Elsevier; 2020; 1342-1359




Publicat în 2020-06-12 de  Dr. Cristina Tiut 317

Înapoi