Preventia cancerelor asociate HPV: impactul vaccinarii anti-HPV cu Gardasil 9 si protectia colului uterin
Doresc sa aflu mai multe detalii
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat
This site is protected by reCAPTCHA and the Google
Privacy Policy and
Terms of Service apply.
Virusul HPV este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală la nivel mondial. Tulpinile oncogene 16 și 18 cauzează aproximativ 70% din cancerele de col uterin. Vaccinul Gardasil 9 protejează împotriva a nouă tulpini HPV și previne până la 90% din cazurile de cancer cervical. Vaccinarea este recomandată atât fetelor, cât și băieților, cu eficiență maximă între 11 și 14 ani, și este disponibilă gratuit în România pentru persoanele între 11 și 26 de ani.
Ce este virusul HPV și de ce reprezintă o amenințare pentru sănătate
Virusul Papiloma Uman (HPV) este un grup de peste 150 de virusuri înrudite și reprezintă cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală la nivel mondial. Transmiterea se produce prin contact direct piele-piele sau mucoasă-mucoasă, cel mai adesea în cursul activității sexuale. Deși majoritatea infecțiilor sunt tranzitorii și se rezolvă spontan, tulpinile cu risc oncogen ridicat — în special HPV tip 16 18 — pot persista și declanșa modificări celulare care evoluează spre cancer. Aceste două tipuri sunt responsabile pentru aproximativ 70% din cazurile de cancer de col uterin, dar și pentru cancere vulvare, vaginale, peniene, anale și orofaringiene.
Înțelegerea riscurilor asociate HPV este esențială încă din copilărie. Vaccinarea profilactică este cel mai eficient instrument de prevenție disponibil astăzi. Informarea corectă a părinților cu privire la HPV la copii și adolescenți reprezintă primul pas spre o protecție reală pe termen lung.
Impactul infecției HPV poate fi observat și în practica medicală de zi cu zi. Potrivit Dr. Georgeta Liga, Medic primar Radioterapie, Doctor în Medicină și Șef Secție Radioterapie în cadrul Spitalului OncoFort, profilul pacienților diagnosticați cu anumite cancere asociate HPV s-a schimbat semnificativ în ultimii ani:
„În urmă cu 15-20 de ani, profilul pacientului era aproape previzibil: fumător important, consum cronic de alcool, multiple comorbidități. Astăzi apar și pacienți care nu se încadrează complet în acest tipar. Pacienți mai tineri, activi profesional, uneori fără consum important de alcool sau tutun, care ajung totuși cu cancere orofaringiene avansate.”
Dr. Liga atrage atenția și asupra unei percepții greșite care persistă în rândul populației, și anume asocierea HPV exclusiv cu cancerul de col uterin:
„Pentru foarte mulți oameni, HPV înseamnă doar cancer de col uterin și ideea de «vaccin pentru fete». În realitate, lucrurile sunt mult mai largi. Astăzi știm clar că HPV este implicat nu doar în majoritatea cancerelor cervicale, ci și într-o parte importantă dintre cancerele orofaringiene, anale, vulvare și peniene.”
Înțelegerea riscurilor asociate HPV este esențială încă din copilărie. Vaccinarea profilactică este cel mai eficient instrument de prevenție disponibil astăzi. Informarea corectă a părinților cu privire la HPV la copii și adolescenți reprezintă primul pas spre o protecție reală pe termen lung.
Impactul infecției HPV poate fi observat și în practica medicală de zi cu zi. Potrivit Dr. Georgeta Liga, Medic primar Radioterapie, Doctor în Medicină și Șef Secție Radioterapie în cadrul Spitalului OncoFort, profilul pacienților diagnosticați cu anumite cancere asociate HPV s-a schimbat semnificativ în ultimii ani:
„În urmă cu 15-20 de ani, profilul pacientului era aproape previzibil: fumător important, consum cronic de alcool, multiple comorbidități. Astăzi apar și pacienți care nu se încadrează complet în acest tipar. Pacienți mai tineri, activi profesional, uneori fără consum important de alcool sau tutun, care ajung totuși cu cancere orofaringiene avansate.”
Dr. Liga atrage atenția și asupra unei percepții greșite care persistă în rândul populației, și anume asocierea HPV exclusiv cu cancerul de col uterin:
„Pentru foarte mulți oameni, HPV înseamnă doar cancer de col uterin și ideea de «vaccin pentru fete». În realitate, lucrurile sunt mult mai largi. Astăzi știm clar că HPV este implicat nu doar în majoritatea cancerelor cervicale, ci și într-o parte importantă dintre cancerele orofaringiene, anale, vulvare și peniene.”
Gardasil 9 - cel mai complet vaccin anti HPV disponibil
Ce este Gardasil 9?
Gardasil 9 este vaccinul nonavalent anti-HPV, în prezent cel mai cuprinzător disponibil pe piața farmaceutică. Spre deosebire de vaccin Cervarix, care oferă protecție exclusiv împotriva tulpinilor oncogene 16 și 18, sau de varianta tetravalentă a vaccinului Gardasil, care acoperă patru tulpini (6, 11, 16 și 18), formula nonavalentă extinde protecția la nouă tulpini: 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58.
Comparație între vaccinurile anti-HPV disponibile
Această acoperire extinsă este semnificativă clinic. Cele cinci tulpini suplimentare față de varianta tetravalentă — 31, 33, 45, 52 și 58 — sunt responsabile pentru un procent important de cancere cervicale care nu ar fi fost prevenite cu formulele anterioare. Împreună, cele nouă tulpini vizate de Gardasil 9 sunt implicate în aproximativ 90% din cazurile de cancer de col uterin. Vaccinul previne, de asemenea:
- Leziuni precanceroase cervicale, vaginale și vulvare (CIN, VIN, VaIN);
- Cancere genitale și anal;
- Cancer orofaringian asociat HPV;
- Veruci genitale (condiloame acuminate) cauzate de tulpinile non-oncogene 6 și 11.
Din punct de vedere al compoziției, vaccinul nu conține ADN viral sau virus viu. Utilizează particule proteice asemănătoare virusului (VLP — virus-like particles) pentru a stimula un răspuns imun robust și durabil, fără a provoca infecția. Acesta este motivul pentru care Gardasil 9 a fost inclus în programele naționale de imunizare din zeci de țări, inclusiv România.
Vaccin col uterin și prevenția cancerelor asociate HPV
Vaccinarea împotriva HPV reprezintă cea mai eficientă strategie de prevenție primară a cancerului de col uterin. România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de incidență și mortalitate prin această boală din Uniunea Europeană: anual sunt înregistrate peste 3.300 de cazuri noi și aproximativ 1.500 de decese, cifre care subliniază urgența măsurilor de imunizare la nivel național.
Datele privind prevenția cancerelor asociate HPV și impactul vaccinării HPV sunt concludente: în cohortele vaccinate, incidența cancerului de col uterin a scăzut cu până la 87%. Un aspect fundamental este că vaccinul col uterin are rol strict profilactic — previne infecția cu tulpinile vizate, dar nu tratează o infecție deja existentă. De aceea, specialiștii recomandă completarea vaccinării cu screeningul periodic prin testul Babeș-Papanicolau, cele două metode formând împreună o strategie integrată de prevenție. Conform unui ghid informativ dedicat femeilor, 9 din 10 cazuri de cancer invaziv de col uterin pot fi prevenite prin combinarea vaccinării cu screeningul regulat. Impactul vaccinării HPV se extinde și asupra cancerului anal: până la 80% dintre cancerele anale pot fi evitate prin administrarea profilactică a vaccinului HPV.
Beneficiile vaccinării HPV nu sunt doar teoretice, ci pot fi observate deja în țările care au implementat programe extinse de imunizare și screening. Dr. Georgeta Liga subliniază că rezultatele obținute în unele state europene și în Australia demonstrează impactul major pe care vaccinarea îl poate avea asupra sănătății publice:
„În Scoția, datele publicate pentru cohortele vaccinate precoce au atras atenția întregii comunități medicale: la femeile vaccinate la 12–13 ani nu au mai fost identificate cazuri de cancer cervical invaziv.”
Un alt exemplu relevant este Australia, țară considerată astăzi un model în prevenția cancerului de col uterin:
„Australia este exemplul cel mai cunoscut la nivel mondial. După ani de vaccinare extinsă și programe eficiente de screening, Australia este considerată astăzi candidatul principal pentru a deveni prima țară care va atinge pragul epidemiologic de eliminare a cancerului cervical în jurul anului 2035.”
România și provocările prevenției
În timp ce unele state se apropie de eliminarea cancerului de col uterin ca problemă majoră de sănătate publică, România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate prin această boală din Europa. Potrivit Dr. Georgeta Liga, efectele întârzierii măsurilor de prevenție sunt vizibile zilnic în practica oncologică:
„În unele țări se discută despre ultimele etape ale reducerii drastice a unui cancer. În România încă există multă suspiciune în jurul vaccinării HPV și multă neîncredere față de prevenție în general.”
Consecințele acestei situații sunt resimțite direct de pacienții care ajung la medic în stadii avansate ale bolii:
„Vedem paciente tinere care ajung târziu. Vedem tumori local avansate. Vedem insuficiență renală obstructivă, durere, hemoragii, recăderi. Statisticile spun ceva. Realitatea din oncologie spune mult mai mult.”
Datele privind prevenția cancerelor asociate HPV și impactul vaccinării HPV sunt concludente: în cohortele vaccinate, incidența cancerului de col uterin a scăzut cu până la 87%. Un aspect fundamental este că vaccinul col uterin are rol strict profilactic — previne infecția cu tulpinile vizate, dar nu tratează o infecție deja existentă. De aceea, specialiștii recomandă completarea vaccinării cu screeningul periodic prin testul Babeș-Papanicolau, cele două metode formând împreună o strategie integrată de prevenție. Conform unui ghid informativ dedicat femeilor, 9 din 10 cazuri de cancer invaziv de col uterin pot fi prevenite prin combinarea vaccinării cu screeningul regulat. Impactul vaccinării HPV se extinde și asupra cancerului anal: până la 80% dintre cancerele anale pot fi evitate prin administrarea profilactică a vaccinului HPV.
Beneficiile vaccinării HPV nu sunt doar teoretice, ci pot fi observate deja în țările care au implementat programe extinse de imunizare și screening. Dr. Georgeta Liga subliniază că rezultatele obținute în unele state europene și în Australia demonstrează impactul major pe care vaccinarea îl poate avea asupra sănătății publice:
„În Scoția, datele publicate pentru cohortele vaccinate precoce au atras atenția întregii comunități medicale: la femeile vaccinate la 12–13 ani nu au mai fost identificate cazuri de cancer cervical invaziv.”
Un alt exemplu relevant este Australia, țară considerată astăzi un model în prevenția cancerului de col uterin:
„Australia este exemplul cel mai cunoscut la nivel mondial. După ani de vaccinare extinsă și programe eficiente de screening, Australia este considerată astăzi candidatul principal pentru a deveni prima țară care va atinge pragul epidemiologic de eliminare a cancerului cervical în jurul anului 2035.”
România și provocările prevenției
În timp ce unele state se apropie de eliminarea cancerului de col uterin ca problemă majoră de sănătate publică, România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate prin această boală din Europa. Potrivit Dr. Georgeta Liga, efectele întârzierii măsurilor de prevenție sunt vizibile zilnic în practica oncologică:
„În unele țări se discută despre ultimele etape ale reducerii drastice a unui cancer. În România încă există multă suspiciune în jurul vaccinării HPV și multă neîncredere față de prevenție în general.”
Consecințele acestei situații sunt resimțite direct de pacienții care ajung la medic în stadii avansate ale bolii:
„Vedem paciente tinere care ajung târziu. Vedem tumori local avansate. Vedem insuficiență renală obstructivă, durere, hemoragii, recăderi. Statisticile spun ceva. Realitatea din oncologie spune mult mai mult.”
Vaccinul anti HPV - cine trebuie să se vaccineze și până la ce vârstă
Vaccinarea anti HPV este recomandată atât fetelor, cât și băieților, deoarece virusul afectează ambele sexe și poate cauza mai multe tipuri de cancer. Eficiența imunitară este maximă atunci când vaccinul este administrat înainte de primul contact sexual, motiv pentru care intervalul de vârstă 11–14 ani este considerat optim. La această vârstă, organismul generează un răspuns imun mai puternic, iar schema necesită doar două doze.
O întrebare frecventă este ,,până la ce vârstă se face vaccinul HPV’’. Programul național din România permite vaccinarea gratuită pentru ambele sexe între 11 și 26 de ani. Persoanele cu vârsta între 27 și 45 de ani pot beneficia de vaccinare în urma unei decizii clinice luate împreună cu medicul curant, vaccinul fiind compensat în proporție de 50% pentru femeile din această categorie. Chiar dacă o persoană a fost deja expusă la una dintre tulpinile HPV, vaccinul oferă în continuare protecție împotriva celorlalte tulpini acoperite. Vaccinul HPV pentru fete la vârste tinere rămâne prioritatea principală a campaniilor de sănătate publică, dar extinderea recomandărilor și la băieți reflectă o abordare modernă, bazată pe imunizarea de grup, care protejează și împotriva expunerii la HPV la copii și adolescenți.
Deși recomandările medicale privind vaccinarea sunt foarte clare, există încă numeroase temeri și prejudecăți legate de vaccinul HPV. Dr. Georgeta Liga consideră că una dintre cauze este lipsa de informare cu privire la consecințele reale ale bolilor pe care vaccinul le poate preveni:
„Există încă un paradox: oamenii se tem foarte mult de ideea vaccinării, dar se tem mult mai puțin de boala în sine, pentru că nu o cunosc.”
Recomandări de vaccinare anti-HPV pe categorii de vârstă
O întrebare frecventă este ,,până la ce vârstă se face vaccinul HPV’’. Programul național din România permite vaccinarea gratuită pentru ambele sexe între 11 și 26 de ani. Persoanele cu vârsta între 27 și 45 de ani pot beneficia de vaccinare în urma unei decizii clinice luate împreună cu medicul curant, vaccinul fiind compensat în proporție de 50% pentru femeile din această categorie. Chiar dacă o persoană a fost deja expusă la una dintre tulpinile HPV, vaccinul oferă în continuare protecție împotriva celorlalte tulpini acoperite. Vaccinul HPV pentru fete la vârste tinere rămâne prioritatea principală a campaniilor de sănătate publică, dar extinderea recomandărilor și la băieți reflectă o abordare modernă, bazată pe imunizarea de grup, care protejează și împotriva expunerii la HPV la copii și adolescenți.
Deși recomandările medicale privind vaccinarea sunt foarte clare, există încă numeroase temeri și prejudecăți legate de vaccinul HPV. Dr. Georgeta Liga consideră că una dintre cauze este lipsa de informare cu privire la consecințele reale ale bolilor pe care vaccinul le poate preveni:
„Există încă un paradox: oamenii se tem foarte mult de ideea vaccinării, dar se tem mult mai puțin de boala în sine, pentru că nu o cunosc.”
Recomandări de vaccinare anti-HPV pe categorii de vârstă
Vaccin HPV administrare - schema completă de vaccinare
Despre vaccinul HPV și schema sa de administrare, este important de știut că numărul de doze și intervalele dintre acestea variază în funcție de vârstă și de statusul imunitar al persoanei vaccinate.
- Vârsta 11–14 ani (schemă cu 2 doze): Prima doză la data stabilită, a doua doză la un interval de 6 până la 12 luni. Dacă intervalul dintre cele două doze este mai mic de 5 luni, este necesară administrarea unei a treia doze pentru a asigura protecția completă.
- Vârsta 15 ani și peste, sau persoane cu sistem imunitar compromis (schemă cu 3 doze): Dozele se administrează la intervalele 0, 1–2 și 6 luni. Toate dozele trebuie finalizate în decurs de 12 luni.
- În cazul omiterii sau întârzierii unei doze: Schema nu se reia de la zero — se continuă de unde a rămas, conform recomandărilor medicului. Respectarea intervalelor corecte este esențială pentru a obține nivelul optim de anticorpi protectori.
Reacții adverse vaccin HPV - siguranță și efecte secundare
Profilul de siguranță și reacțiile adverse ale vaccinului HPV sunt bine documentate. La nivel global, au fost administrate peste 500 de milioane de doze, iar datele de farmacovigilență confirmă că reacțiile adverse sunt, în marea majoritate a cazurilor, minore și tranzitorii. Informațiile despre vaccinul HPV arată un raport beneficiu-risc clar favorabil.
- Reacții locale (durere, roșeață, tumefiere): Cele mai frecvente manifestări, prezente la aproximativ 8 din 10 persoane vaccinate.
- Febră ușoară: Apare la aproximativ 1 din 10 persoane vaccinate.
- Cefalee și oboseală: Raportate de aproximativ 1 din 3 persoane vaccinate.
- Reacții alergice severe (anafilaxia): Extrem de rare.
Studii de amploare, inclusiv cele publicate în revista The Lancet, nu au identificat nicio legătură cauzală între vaccinul HPV și boli autoimune, afectarea fertilității sau alte afecțiuni sistemice grave. Vaccinul este contraindicat persoanelor cu hipersensibilitate documentată la drojdie de panificație (utilizată în procesul de producție) sau celor care au prezentat o reacție alergică severă la o doză anterioară. Femeile gravide sunt sfătuite să amâne vaccinarea până după naștere.
Încrederea în vaccinare și rolul medicilor
În contextul discuțiilor despre siguranța vaccinurilor, rolul medicilor în furnizarea unor informații corecte și echilibrate este esențial. Dr. Georgeta Liga consideră că încrederea populației este influențată în mod direct de mesajele primite din partea specialiștilor:
„Eu mi-am vaccinat ambii copii împotriva HPV. Și tocmai de aceea m-a surprins să văd că inclusiv unii medici transmit uneori mesaje foarte prudente sau sceptice legate de vaccin.”
Potrivit acesteia, mesajele contradictorii pot contribui la amplificarea neîncrederii și la scăderea gradului de vaccinare:
„Dacă noi, ca medici, transmitem ezitare, teamă sau mesaje contradictorii, atunci populația va deveni inevitabil și mai neîncrezătoare.”
De aceea, educația medicală continuă rămâne importantă atât pentru pacienți, cât și pentru profesioniștii din sănătate:
„Cred că avem nevoie de mai multă educație medicală continuă și pentru medici, nu doar pentru pacienți.”
De ce este atât de importantă prevenția?
Pentru multe persoane, cancerul asociat HPV rămâne o noțiune abstractă. În realitate, aceste afecțiuni pot avea un impact major asupra sănătății și calității vieții pacienților. Dr. Georgeta Liga explică faptul că unele cancere ORL asociate infecției HPV sunt deosebit de agresive și pot necesita tratamente complexe și de lungă durată:
„Cancerele ORL pot însemna traheostome, gastrostome, dificultăți severe de alimentație și vorbire, luni întregi de radioterapie și chimioterapie concomitentă. Uneori pacienții nu mai pot înghiți nici lichide.”
În multe cazuri, pacienții ajung la medic după ce boala a evoluat semnificativ:
„Există pacienți care pierd 15–20 de kilograme în câteva luni și ajung într-o stare biologică foarte degradată înainte să înceapă tratamentul.”
Chiar și atunci când tratamentul este eficient, recuperarea completă nu este întotdeauna posibilă:
„În oncologie, succesul nu înseamnă întotdeauna revenirea completă la viața de dinainte. Uneori înseamnă că pacientul trăiește, dar cu dificultăți permanente de alimentație, xerostomie severă sau afectarea vorbirii.”
„Cancerele ORL pot însemna traheostome, gastrostome, dificultăți severe de alimentație și vorbire, luni întregi de radioterapie și chimioterapie concomitentă. Uneori pacienții nu mai pot înghiți nici lichide.”
În multe cazuri, pacienții ajung la medic după ce boala a evoluat semnificativ:
„Există pacienți care pierd 15–20 de kilograme în câteva luni și ajung într-o stare biologică foarte degradată înainte să înceapă tratamentul.”
Chiar și atunci când tratamentul este eficient, recuperarea completă nu este întotdeauna posibilă:
„În oncologie, succesul nu înseamnă întotdeauna revenirea completă la viața de dinainte. Uneori înseamnă că pacientul trăiește, dar cu dificultăți permanente de alimentație, xerostomie severă sau afectarea vorbirii.”
Tratamentul modern poate ajuta, dar nu poate înlocui prevenția
Radioterapia și tratamentele oncologice moderne au evoluat semnificativ în ultimii ani. Cu toate acestea, chiar și cele mai avansate tehnologii nu pot înlocui beneficiile prevenirii bolii:
„Încercăm să păstrăm nu doar supraviețuirea, ci și funcția și calitatea vieții. Dar există un lucru pe care nici cea mai performantă tehnologie nu îl poate face mai bine decât prevenția: să împiedice apariția bolii.”
„Încercăm să păstrăm nu doar supraviețuirea, ci și funcția și calitatea vieții. Dar există un lucru pe care nici cea mai performantă tehnologie nu îl poate face mai bine decât prevenția: să împiedice apariția bolii.”
Vaccinare HPV gratuită în România - cum beneficiezi de program
Cum te vaccinezi gratuit anti-HPV în România
- Programează o consultație la medicul de familie, care evaluează eligibilitatea și oferă consiliere.
- Medicul de familie eliberează prescripția medicală compensată 100% pentru Gardasil 9.
- Ridică vaccinul din farmacie pe baza rețetei eliberate.
- Adu vaccinul la cabinetul medical pentru administrare intramusculară, de regulă în mușchiul deltoid.
Programul Național de Vaccinare din România asigură accesul gratuit la vaccinul anti HPV pentru fete și băieți cu vârste între 11 și 26 de ani. Femeile cu vârsta cuprinsă între 27 și 45 de ani pot beneficia de o compensare de 50% din costul vaccinului, în urma unei consultații medicale. Programarea se poate face direct la medicul de familie sau la un centru de vaccinare autorizat.
Mituri și realități despre vaccinul anti HPV
- Vaccinarea fetelor încurajează debutul precoce al vieții sexuale. Studiile clinice nu au identificat nicio corelație de acest tip.
- Vaccinul HPV provoacă reacții adverse grave. Manifestările raportate sunt predominant locale și temporare.
- Imunitatea naturală după infecția HPV este suficientă. Imunitatea naturală oferă o protecție modestă (aproximativ 30% la femei), în timp ce vaccinarea induce un răspuns imun semnificativ mai puternic și mai durabil.
- Vaccinul conține virus viu și poate provoca infecția. Vaccinul utilizează doar particule proteice (VLP) și nu poate provoca infecția pe care o previne.
Prevenția poate schimba complet povestea unui pacient
Din perspectiva medicului oncolog, valoarea prevenției devine cel mai evidentă atunci când sunt tratați pacienți care ajung la medic în stadii avansate ale bolii:
„Probabil atunci când vezi pacienți relativ tineri, fără alte boli majore, care ajung deja în stadii avansate și înțelegi că discuția nu mai este despre un tratament simplu, ci despre luni întregi de terapii agresive și despre câtă funcție mai poate fi păstrată.Există momente în care realizezi foarte clar că medicina modernă poate face enorm de multe lucruri, dar nu poate întotdeauna să redea complet viața de dinaintea bolii.”
Experiența țărilor care au investit în vaccinare, screening și educație medicală arată că reducerea semnificativă a cancerelor asociate HPV este posibilă. În acest context, vaccinarea anti-HPV reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de prevenție disponibile în prezent.
„Faptul că medicina începe, pentru prima dată, să vorbească serios despre reducerea reală a numărului de cancere, nu doar despre tratamentul lor, este o schimbare enormă pentru oncologi. Prevenția nu este spectaculoasă. Nu are nimic dramatic. De multe ori înseamnă doar că un pacient nu mai ajunge niciodată la noi.”
Vaccinarea anti-HPV, screeningul regulat și accesul la informații medicale corecte pot contribui la prevenirea unui număr important de cancere asociate infecției HPV. Experiența țărilor care au investit constant în programe de prevenție demonstrează că reducerea semnificativă a acestor afecțiuni este posibilă. Cu cât măsurile de prevenție sunt adoptate mai devreme, cu atât șansele de a evita apariția bolii sunt mai mari.
Dr. Georgeta Liga, Medic primar Radioterapie, Doctor în Medicină, Șef Secție Radioterapie – Spitalul OncoFort, GRAL Medical
Programează un consult de specialitate
Dacă dorești informații suplimentare despre prevenția cancerelor asociate HPV, vaccinarea anti-HPV sau opțiunile moderne de tratament oncologic, te poți programa la un consult de specialitate cu Dr. Georgeta Liga, Medic primar Radioterapie, Doctor în Medicină și Șef Secție Radioterapie – Spitalul OncoFort, GRAL Medical.
Evaluarea realizată de un medic specialist poate contribui la stabilirea celor mai potrivite măsuri de prevenție, screening și monitorizare, în funcție de istoricul medical și factorii individuali de risc.
Pentru programări și informații suplimentare, contactează-ne direct pe site sau telefonic la 021 323 00 00.
„Probabil atunci când vezi pacienți relativ tineri, fără alte boli majore, care ajung deja în stadii avansate și înțelegi că discuția nu mai este despre un tratament simplu, ci despre luni întregi de terapii agresive și despre câtă funcție mai poate fi păstrată.Există momente în care realizezi foarte clar că medicina modernă poate face enorm de multe lucruri, dar nu poate întotdeauna să redea complet viața de dinaintea bolii.”
Experiența țărilor care au investit în vaccinare, screening și educație medicală arată că reducerea semnificativă a cancerelor asociate HPV este posibilă. În acest context, vaccinarea anti-HPV reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de prevenție disponibile în prezent.
„Faptul că medicina începe, pentru prima dată, să vorbească serios despre reducerea reală a numărului de cancere, nu doar despre tratamentul lor, este o schimbare enormă pentru oncologi. Prevenția nu este spectaculoasă. Nu are nimic dramatic. De multe ori înseamnă doar că un pacient nu mai ajunge niciodată la noi.”
Vaccinarea anti-HPV, screeningul regulat și accesul la informații medicale corecte pot contribui la prevenirea unui număr important de cancere asociate infecției HPV. Experiența țărilor care au investit constant în programe de prevenție demonstrează că reducerea semnificativă a acestor afecțiuni este posibilă. Cu cât măsurile de prevenție sunt adoptate mai devreme, cu atât șansele de a evita apariția bolii sunt mai mari.
Dr. Georgeta Liga, Medic primar Radioterapie, Doctor în Medicină, Șef Secție Radioterapie – Spitalul OncoFort, GRAL Medical
Programează un consult de specialitate
Dacă dorești informații suplimentare despre prevenția cancerelor asociate HPV, vaccinarea anti-HPV sau opțiunile moderne de tratament oncologic, te poți programa la un consult de specialitate cu Dr. Georgeta Liga, Medic primar Radioterapie, Doctor în Medicină și Șef Secție Radioterapie – Spitalul OncoFort, GRAL Medical.
Evaluarea realizată de un medic specialist poate contribui la stabilirea celor mai potrivite măsuri de prevenție, screening și monitorizare, în funcție de istoricul medical și factorii individuali de risc.
Pentru programări și informații suplimentare, contactează-ne direct pe site sau telefonic la 021 323 00 00.
