Melanomul malign

Doresc sa aflu mai multe detalii
Cea mai frecventa forma de melanom malign este cea cutanata (la nivelul pielii), localizari mai putin frecvente fiind si la nivelul mucoaselor (digestive, genitourinare), ochiului (melanomul uveal), meningelui.
Incidenta melanomului este una in crestere. Melanomul afecteaza toate grupele de varsta, varsta mediana la momentul diagnosticului fiind in jur de 60 de ani.
Cunoasterea factorilor de risc pentru melanom este importanta pentru preventia si detectarea precoce a acestei neoplazii.
Factorii de risc cunoscuti sunt:
- expunerea la soare – factor cauzal puternic implicat in aparitia melanomului;
Studiile epidemiologice au aratat o incidenta mai mare la persoanele care au raportat o expunere crescuta la radiatii ultraviolete.
Expunerea intensa intermitenta si arsurile solare in zone ale corpului expuse doar sporadic la soare prezinta un risc mai mare de aparitie a melanomului comparativ cu expunerea cronica la soare.
- expunerea la radiatii ultraviolete artificiale (tratamentul unor boli inflamatorii, bronzatul artificial);
- prezenta unui numar mare de nevi (alunite) si nevii atipici;
- istoricul familial de melanom;
- fenotipuri la risc: pielea deschisa la culoare, culoarea parului (blond sau roscat), ochii deschisi la culoare.
Expunerea la soare si la radiatii ultraviolete artificiale reprezinta singurii factori de risc care pot fi influentati. Folosirea optima a protectiei solare si limitarea expunerii la soare pot scadea riscul de dezvoltare a cancerului de piele.
Caracteristicile unei leziuni cutanate care ridica suspiciunea unui melanom sunt:
- asimetria;
- marginile neregulate;
- pigmentarea neuniforma – nuante variate de maro, negru, roz, rosu, alb, albastru;
- diametrul ≥ 6 mm;
- leziuni preexistente care cresc in dimensiuni sau care isi modifica aspectul (modificari de culoare, ulceratie, sangerare);
Melanoamele cutanate pot fi nedureroase sau uneori pot cauza senzatie de mancarime sau disconfort.
Prezenta unei leziuni cu caracteristici suspecte trebuie sa indrume pacientul catre medicul dermatolog care va evalua respectiva leziune cu ajutorul dermatoscopului. Examenul fizic include examinarea completa a intregului tegument, cailor limfatice regionale si bazinului ganglionilor limfatici corespunzator leziunii cutanate.
In cazul prezentei unei leziuni pigmentate suspecte este necesara efectuarea unei biopsii excizionale (excizia intregii leziuni cutanate impreuna cu o portiune de piele din jur). Daca biopsia excizionala nu poate fi efectuata din cauza marimii leziunii sau a localizarii acesteia, se poate face o biopsie cu prelevare a unui specinem de tesut din intreaga grosime a leziunii.
Specimenul de tesut prelevat prin biopsie va fi examinat de medicul anatomopatolog. Acesta va confirma histopatologic diagnosticul de melanom si poate oferi in plus alte detalii cu privire la tumora (ex. grosimea acesteia).
Specimenul de tesut tumoral este testat si pentru prezenta mutatiei genei BRAF (cea mai frecvent prezenta mutatie in melanom), cu importanta terapeutica.
In cazul in care la examenul clinic se descopera ganglioni mariti de volum, cu caractere suspecte (ganglioni clinic pozitivi), confirmarea suspiciunii de afectare a acestora se face prin biopsie.
Tehnica biopsiei ganglionului santinela evalueaza prezenta sau absenta celulelor tumorale la nivelul primilor ganglioni limfatici din calea de drenaj limfatic al tumorii. Ganglionii santinela sunt identificati printr-o tehnica numita limfoscintigrafie.
Tratamentul chirurgical al melanomului consta in excizia larga, ale carei margini chirurgicale periferice sunt dictate de grosimea tumorii determinata in urma biopsiei.
In cazul in care biopsia ganglionului santinela (efectuata de obicei la momentul excizie chirurgicale largi a tumorii) detecteaza afectare tumorala ganglionara, este posibila efectuarea disectiei ganglionare de completare (inlaturarea ganglionilor limfatici din bazinul ganglionar regional).
In functie de stadiul bolii sunt folosite si modalitati de tratament non-chirurgical – radioterapia si terapia sistemica.
Tipurile de terapie sistemica disponibile sunt: imunoterapia, terapia tintita (tinteste proteine care controleaza dezvoltarea celulelor tumorale) si chimioterapia.
Preventia si detectia timpurie reduc incidenta si mortalitatea prin melanom malign.
Bibliografie:
1. The Bethesda Handbook of Clinical Oncology, fifth edition;
2. NCCN Clinical Practice Guidelines: Melanoma – Cutaneous, version 2.2023;