Dictionar oncologic

un procedeu medical care implică eliminarea sau distrugerea țesutului anormal sau afectat, cum ar fi o tumoare sau o leziune. Ablația poate fi realizată prin diverse metode, cum ar fi intervenția chirurgicală, ablația cu laser, radiofrecvență sau crioablație. Procedura este adesea aleasă în cazurile în care intervenția chirurgicală deschisă ar fi dificilă sau riscantă.

 procesul de colectare a informațiilor medicale detaliate de la un pacient și este o parte fundamentală a evaluării medicale.

moartea celulară programată. Apoptoza este un proces natural care ajută la menținerea sănătății organismului. Celulele canceroase pot fi rezistente la apoptoză, ceea ce contribuie la creșterea lor necontrolată.

o tumoare sau o leziune care nu este cancerigenă. Tumorile benigne sunt formate din celule care se dezvoltă încet și, în general, nu au capacitatea de a invada țesuturile înconjurătoare sau de a se răspândi în alte părți ale corpului. Deși pot cauza simptome locale, tumorile benigne sunt, în general, mai puțin periculoase decât cele maligne și au un prognostic mai favorabil.

o procedură care poate fi utilizată pentru a diagnostica cancerul. O probă de țesut este prelevată din zona afectată și examinată la microscop.

cunoscută și sub denumirea de Port-a-Cath, este un dispozitiv medical implantat sub piele, de obicei în zona pieptului. Este folosit pentru administrarea ușoară a tratamentelor pe termen lung, cum ar fi citostaticele. Camera constă dintr-un port (un rezervor sau cameră) conectat la un cateter, care este plasat într-o venă mare. Acest dispozitiv facilitează administrarea repetată a medicamentelor, reducând nevoia de acces venos constant prin puncții repetate, ceea ce poate îmbunătăți confortul și calitatea vieții pacienților supuși tratamentelor oncologice.

 o substanță care poate provoca cancer. Cancerigenii pot fi naturali, cum ar fi radiațiile ultraviolete, sau pot fi artificiali, cum ar fi fumul de țigară.

o afectiune generata de multiplicarea dezordonata a unei celule care a scapat de sub controlul mecanismelor de autoreglare ale organismului. Multiplicarea celulara poate duce la aparitia unei formatiuni nodulare, in cadrul tumorilor solide sau, in cazul afectiunilor maligne hematologice, la aparitia in circulatia sangvina a unui numar crescut sau foarte scazut a unor celule normale sau aparitia unor celule anormale, neadaptate la functia pe care ar trebui sa o indeplineasca.

 o complicație gravă a cancerului care poate duce la deces. Carcinomatoza poate apărea atunci când celulele canceroase se desprind de tumora primară și se răspândesc la alte părți ale corpului.

 un termen medical utilizat pentru a descrie un tip de cancer care se dezvoltă din celulele epiteliale. Carcinomul este clasificat în funcție de tipul de celulă epitelială din care se dezvoltă și de localizarea sa specifică în organism. Carcinomul poate să invadeze țesuturile înconjurătoare și să se răspândească în alte părți ale corpului prin procesul de metastază. Este important să se stabilească tipul specific de carcinom pentru a ghida planul de tratament și prognosticul pacientului.

o metoda de tratament a cancerului, in care substantele cu rol antitumoral sunt distribuite la nivelul intregului organism, avand ca tinta impiedicarea replicarii celulelor tumorale in orice compartiment al corpului. Exista o multitudine de agenti chimioterapici, fiecare avand anumite indicatii de utilizare in functie de tipul tumorii si stadiul bolii.

are rolul de a indeparta fizic tesutul tumoral, atunci cand acesta este disponibil abordului chirurgical. Trebuie sa respecte anumite indicatii si protocoale de executie care sa asigure indepartarea tesutului tumoral in limite de siguranta oncologica, pastrand pe cat se poate functionalitatea organului afectat.

 o clasă de medicamente utilizate în chimioterapia cancerului. Aceste substanțe au capacitatea de a opri sau încetini diviziunea celulelor, inclusiv a celulelor canceroase, împiedicând astfel creșterea tumorilor. Citostaticele pot afecta și celulele normale care se divid rapid, cum ar fi cele ale măduvei osoase sau ale părului, cauzând astfel unele dintre efectele secundare ale tratamentului chimioterapeutic.

Citotoxicitatea este o proprietate importantă a medicamentelor chimioterapice și a radiațiilor. Medicamentele chimioterapice și radiațiile sunt citotoxice, ceea ce înseamnă că pot distruge celulele canceroase. Cu toate acestea, acestea pot fi, de asemenea, citotoxice pentru celulele sănătoase, ceea ce poate duce la efecte secundare.

 complicațiile cancerului sau ale tratamentului cancerului pot fi grave și pot afecta calitatea vieții unei persoane. Complicațiile pot include probleme de respirație, probleme de circulație, probleme de digestie și probleme de fertilitate.

o creștere anormală și necontrolată a celulelor care poate invada țesuturile din apropiere sau poate metastaza (se poate răspândi) la alte părți ale corpului.

caracteristica definitorie a cancerului. Celulele canceroase se împart și se reproduc fără control, ceea ce poate duce la formarea unei tumori.

un tratament minim invaziv care poate fi utilizat pentru a trata anumite tipuri de cancer. Crioablația utilizează azot lichid pentru a îngheța și distruge celulele canceroase.

o tehnică imagistică care utilizează raze X pentru a obține imagini detaliate ale structurilor interne ale corpului. Aceste imagini sunt obținute prin combinarea unor multiple imagini cu raze X, oferind informații detaliate despre o varietate de condiții medicale și anatomice.

procesul de identificare a unei afecțiuni sau a unei boli. În oncologie, diagnosticul se referă la identificarea și clasificarea cancerului.

identificarea și confirmarea prezenței cancerului în organism. Acest proces implică de obicei o combinație de investigații, cum ar fi analizele de sânge, imagistica medicală (CT, RMN, PET-CT), biopsia (prelevarea de țesut pentru examinare microscopică) și alte teste specifice cancerului. Un diagnostic precis este crucial pentru a determina tipul de cancer, stadiul și opțiunile de tratament adecvate.

 reacții adverse care pot apărea în urma tratamentului cancerului. Efectele secundare pot fi cauzate de medicamentele chimioterapice, de radiații sau de alte tratamente. Efectele secundare pot fi ușoare sau severe și pot afecta orice parte a corpului.

capacitatea unui tratament de a vindeca sau de a controla cancerul. Eficacitatea unui tratament este măsurată prin rata de supraviețuire a pacienților care primesc tratamentul.

un tratament minim invaziv care poate fi utilizat pentru a trata anumite tipuri de cancer. Embolizarea blochează vasele de sânge care hrănesc tumora canceroasă, ceea ce poate duce la moartea celulelor canceroase.

un tratament care utilizează hormoni pentru a controla creșterea celulelor canceroase. Endocrinoterapia poate fi utilizată pentru a trata anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân, cancerul de prostată și cancerul tiroidian.

un țesut care acoperă suprafețele externe ale corpului și liniază organele și cavitățile interne.

o caracteristică sau o expunere care crește riscul de a dezvolta o boală, cum ar fi cancerul. Factorii de risc pentru cancer pot fi modificabili, cum ar fi fumatul, obezitatea și consumul excesiv de alcool, sau nemodificabili, cum ar fi vârsta, sexul și istoricul familial de cancer.

substanțe care stimulează creșterea celulelor. Factorii de creștere pot fi produși de celulele canceroase sau de alte celule din organism.

substanțe care inhibă creșterea celulelor. Factorii inhibitori de creștere pot fi produși de celulele canceroase sau de alte celule din organism.

o caracteristică sau o expunere care reduce riscul de a dezvolta o boală, cum ar fi cancerul. Factorii protectori pentru cancer includ exercițiile fizice regulate, o dietă sănătoasă și evitarea fumatului.

o modalitate de a clasifica cancerul în funcție de cât de anormale arată celulele canceroase la microscop. Gradul cancerului este, de asemenea, important pentru a determina tratamentul potrivit.

un tratament care utilizează sistemul imunitar pentru a lupta împotriva cancerului. Imunoterapia poate ajuta la activarea sistemului imunitar pentru a ataca celulele canceroase sau poate ajuta la blocarea mecanismelor care permit celulelor canceroase să scape de sistemul imunitar.

o nouă clasă de medicamente care ajută sistemul imunitar să atace celulele canceroase. Inhibitorii de puncte de control imun sunt utilizați pentru a trata anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de piele, cancerul de plămâni și cancerul de colon.

capacitatea celulelor canceroase de a pătrunde în țesuturile din apropiere. Celulele canceroase pot invada țesuturile adiacente prin intermediul unei enzime numită colagenază, care descompune proteinele care leagă țesuturile împreună.

ormă radioactivă a elementului chimic iod. Iodul este esențial pentru funcționarea normală a glandei tiroide, care produce hormoni tiroidieni. În medicină, iodul radioactiv este utilizat în terapia cu iod (iodoterapie), mai ales în tratamentul cancerului tiroidian.

caracterul canceros al unei tumori sau leziuni. O tumoră malignă este compusă din celule care au potențialul de a se dezvolta și răspândi în alte părți ale corpului prin metastază. Celulele maligne au tendința de a invade țesuturile înconjurătoare și de a afecta funcționarea normală a organelor. Cancerul este deseori denumit "boala malignă" din cauza comportamentului invaziv și distructiv al celulelor canceroase.

procedură imagistică specializată care utilizează raze X pentru a crea imagini detaliate ale țesutului mamar. Aceasta este o tehnică esențială în depistarea precoce a cancerului de sân, permițând identificarea leziunilor sau a modificărilor suspecte. Mamografia poate fi efectuată în scopuri de screening la femeile fără simptome sau ca parte a evaluării pacientelor cu simptome specifice.

gestionarea efectelor secundare ale tratamentului, cum ar fi greața, oboseala sau pierderea părului.

răspândirea cancerului la alte părți ale corpului. Metastazele sunt cauzate de celulele canceroase care se desprind de tumora primară și se răspândesc prin fluxul sanguin sau sistemul limfatic.

procesul continuu de supraveghere a pacienților diagnosticați cu cancer pentru a evalua răspunsul la tratament și pentru a detecta eventuale recurențe sau complicații. Aceasta implică vizite regulate la medicul oncolog, efectuarea de teste și imagistică medicală periodică, astfel încât sănătatea pacientului să poată fi gestionată în mod eficient și să se asigure o intervenție promptă în caz de nevoie.

rata de deces cauzată de cancer. Rata de mortalitate este procentul de oameni care mor din cauza cancerului în decurs de un anumit număr de ani.

un domeniu în curs de dezvoltare care explorează utilizarea nanoparticulelor pentru a livra medicamente sau alte tratamente la celulele canceroase. Nanoparticulele pot fi utilizate pentru a îmbunătăți eficacitatea tratamentului cancerului și pentru a reduce efectele secundare.

 formarea de noi vase de sânge. Vasele de sânge aduc nutrienți și oxigen celulelor canceroase, ceea ce le permite să crească și să se răspândească.

o creștere anormală a țesuturilor, care poate fi benignă sau malignă.

mase sau umflături mici care pot apărea sub piele sau în interiorul țesuturilor organismului. Nodulii pot fi cauzați de o varietate de condiții, inclusiv inflamații, infecții sau creștere anormală a celulelor. În context medical, termenul este adesea folosit pentru a descrie mici formațiuni palpabile care pot fi simțite în țesuturile moi.

 un genă care, atunci când suferă mutații, poate contribui la transformarea unei celule normale într-o celulă cancerigenă.

 un medic specializat în diagnosticarea și tratamentul cancerului.

specialitatea medicala care se ocupa cu diagnosticul si tratamentul formelor de cancer. Denumirea provine din grecescul “onkos” care inseamna tumora, nodul si sufixul “logos” care inseamna “cuvant despre”. Oncologia are mai multe obiecte de activitate: diagnosticul, tratamentul (chimioterapie, radioterapie, chirurgie), urmarirea pacientilor dupa incheierea tratamentului de specialitate, managementul reactiilor adverse la tratament, screening-ul pentru anumite localizari de cancer, tratamente paliative pentru pacientii la care tratamentele de specialitate nu mai sunt oportune, aspectele etice ale abordarilor pacientilor cu cancer si screening-ul in bolile maligne.

domeniul sau specialitatea medicală care se ocupă de studiul, diagnosticul, tratamentul și prevenirea cancerului. Acest termen este adesea asociat cu toate aspectele legate de cancer, inclusiv cercetarea științifică, investigațiile clinice, terapiile și îngrijirea pacienților cu afecțiuni oncologice.

o combinație între tomografia computerizată (CT) și tomografia cu emisie de pozitroni (PET). Această tehnică furnizează imagini care combină informații anatomice precise cu date funcționale, permițând localizarea exactă a anumitor procese patologice, precum și monitorizarea răspunsului la tratament în cazul cancerului.

un set detaliat de strategii medicale și intervenții terapeutice stabilite pentru a gestiona cancerul la un pacient. Acesta poate include diverse modalități de tratament, cum ar fi chirurgia, chimioterapia, radioterapia, imunoterapia sau terapiile țintite. Planul de tratament este personalizat pentru fiecare pacient, având în vedere tipul de cancer, stadiul bolii și alte caracteristici individuale.

perioada înainte de stabilirea unui diagnostic de cancer. În această etapă, pot fi efectuate investigații și teste pentru evaluarea factorilor de risc, identificarea leziunilor sau a modificărilor celulare suspecte, precum și pentru depistarea precoce a cancerului într-un stadiu cât mai incipient. Scopul este de a interveni într-un mod timpuriu pentru a îmbunătăți șansele de tratament și de supraviețuire.

acea componenta a oricarei discipline medicale prin care se incearca prevenirea afectiunilor medicale prin tratamente sau metode de educatie sanitara. In privinta cancerului, metodele de prevenire sunt nespecifice, etiologia diverselor tipuri de cancer nefiind inca complet elucidata.

o estimare a probabilității de supraviețuire a unei persoane cu cancer. Prognosticul cancerului depinde de o varietate de factori, inclusiv de tipul de cancer, de stadiul cancerului și de vârsta și starea generală de sănătate a persoanei.

proprietatea unor materiale de a emite radiații sub formă de particule alfa, beta sau radiații gama din nucleul lor atomic instabil. Radioactivitatea este utilizată în medicină în scopuri diagnostice și terapeutice, cum ar fi în tomografia cu emisie de pozitroni (PET) sau în tratamentul cancerului prin terapie cu radiații. Este important să se controleze și să se gestioneze cu atenție expunerea la radiații pentru a minimiza riscurile asociate cu aceasta.

o metoda de tratament locala a cancerului, avand efect antitumoral numai in segmentul pe care se administreaza. Foloseste diferite tipuri de radiatii (α, β, γ etc), in urma interactiunii dintre particulele generate de aparatul de radioterapie (fotoni, electroni, protoni, ioni) si celulele tumorale rezultand leziuni letale la nivelul celulelor tumorale, ce vor duce la distrugerea acestora.

reapariția cancerului după o perioadă de remisie. Recidiva poate apărea în același loc unde a apărut cancerul inițial sau poate apărea în altă parte a corpului.

o perioadă de timp în care cancerul nu este detectabil. Remisia poate fi completă, ceea ce înseamnă că cancerul a dispărut, sau parțială, ceea ce înseamnă că cancerul este încă prezent, dar nu poate fi detectat cu metodele de imagistică standard.

capacitatea celulelor canceroase de a rezista la tratamentul cancerului. Rezistența poate fi cauzată de mutații genetice care apar la celulele canceroase.

o tehnică imagistică care utilizează câmpuri magnetice puternice și unde de radiofrecvență pentru a obține imagini foarte detaliate ale structurilor interne ale corpului. RMN-ul este util în diagnosticarea unor afecțiuni, inclusiv leziuni ale țesuturilor moi, probleme neurologice și boli ale organelor interne.

o procedură imagistică medicală care utilizează substanțe radioactive (radiotraceuri) pentru a crea imagini ale funcției și distribuției anumitor organe sau țesuturi în corpul uman. Pacientul primește un radiotracor prin injecție, inhalare sau ingestie, iar o cameră specială detectează radiațiile emise de radiotracor, generând imagini detaliate.

un ansamblu de metode diagnostice a caror aplicare sa depisteze o anumita boala intr-un stadiu precoce, in care tratamentul specific sa poata determina vindecarea. Pentru ca o boala sa beneficieze de un progam de screening, trebuie sa reprezinte o problema majora de sanatate (adica sa afecteze un numar mare de pacienti, iar tratamentul ei sa implice eforturi umane si materiale majore).

evaluarea sistemelor de sănătate pentru identificarea precoce a unor boli maligne, contribuind la intervenții timpurii și tratament eficient.

consultarea unui alt medic sau specialist medical pentru evaluarea și confirmarea diagnosticului sau a planului de tratament propus de către un alt profesionist medical. Obținerea unei a doua opinii poate oferi pacientului o perspectivă suplimentară asupra situației sale de sănătate, contribuind la luarea unei decizii mai informate și la identificarea mai multor opțiuni de tratament. Este o practică recomandată, în special în cazurile de diagnostic complex sau atunci când tratamentele propuse pot avea impact semnificativ asupra sănătății și calității vieții pacientului.

 o modalitate de a clasifica cancerul în funcție de dimensiunea tumorii, de răspândirea acesteia și de alte caracteristici. Stadiul cancerului este important pentru a determina tratamentul potrivit.

 perioada de timp de la diagnosticul cancerului până la deces. Rata de supraviețuire este procentul de oameni care trăiesc cel puțin un anumit număr de ani după diagnosticul cancerului.

utilizează sistemul imunitar al organismului pentru a lupta împotriva cancerului. Medicamentele biologice pot ajuta sistemul imunitar să recunoască și să distrugă celulele canceroase.

o formă de tratament utilizată în special în cazul cancerului tiroidian. Pacientul primește o doză controlată de iod radioactiv, care este absorbită selectiv de celulele tiroidiene. Aceasta poate distruge sau reduce dimensiunea tumorii tiroidiene și poate trata celulele canceroase rămase după intervenții chirurgicale sau alte tra

utilizată pentru a ameliora simptomele cancerului și pentru a îmbunătăți calitatea vieții. Terapia de susținere poate include medicamente, terapie fizică sau alte tipuri de tratament.

un tratament care utilizează lumina pentru a distruge celulele canceroase. Terapia fotodinamică utilizează o substanță care este absorbită de celulele canceroase. Atunci când substanța este expusă la lumină, aceasta eliberează oxigen reactiv care distruge celulele canceroase.

un tratament care modifică ADN-ul celulelor canceroase. Terapia genică poate fi utilizată pentru a repara genele defecte care contribuie la dezvoltarea cancerului sau pentru a introduce gene noi care pot ajuta la lupta împotriva cancerului.

utilizează hormoni pentru a controla creșterea celulelor canceroase. Hormonii sunt substanțe chimice care reglează multe funcții ale organismului, inclusiv creșterea și dezvoltarea celulelor.

un tratament care se concentrează pe molecule specifice implicate în creșterea celulelor canceroase. Terapia targetată poate fi utilizată pentru a trata anumite tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul de prostată.

capacitatea unui tratament de a fi suportat de pacient fără a provoca efecte secundare severe. Tolerabilitatea unui tratament este importantă pentru a asigura că pacientul poate finaliza tratamentul.

dispozitiv medical care utilizează tehnici imagistice pentru a crea imagini tridimensionale ale structurilor interne ale corpului. Există diferite tipuri de tomografe, cum ar fi tomografele computerizate (CT) și tomografele cu rezonanță magnetică (RMN), care utilizează principii diferite pentru a obține imagini detaliate ale organelor și țesuturilor.

tehnologie avansată folosită în mamografie pentru a obține imagini tridimensionale ale sânului. În timpul unei mamografii cu tomosinteză, aparatul de imagistică realizează o serie de imagini la diferite unghiuri, iar aceste imagini sunt apoi combinate pentru a crea o imagine tridimensională. Aceasta poate ajuta la identificarea și caracterizarea mai precisă a leziunilor, reducând posibilitatea unor rezultate fals pozitive sau fals negative. Tomosinteza poate fi utilă, în special, în cazurile dificile de interpretat sau la femeile cu țesut mamar dens.

proprietatea unei substanțe de a dăuna organismului. Medicamentele chimioterapice și radiațiile pot fi toxice pentru organism. Toxicitatea poate fi cauzată de citotoxicitatea acestor tratamente sau de alte efecte secundare.

tintesc asigurarea unui confort al pacientului, ameliorarea unor simptome cauzate de cancer sau a unor reactii adverse cauzate de tratamentele specifice. Sunt cuprinse tratamentul durerii, al infectiilor din cursul chimioterapiei, tratamentul greturilor si varsaturilor, controlul simptomelor cauzate de tumorile sau metastazele cerebrale, nutritia suportiva orala sau endovenoasa/intravenosa atunci cand pacientul nu isi poate asigura aportul nutritiv adecvat, tratamentul escarelor, insuficientei respiratorii sau de alt organ afectat de evolutia cancerului etc.

abordare care vizează ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții la pacienții cu cancer, în special la cei la care tratamentele curative nu mai sunt eficiente. Terapia paliativă poate include medicamente, terapie fizică, terapie psihologică și alte tipuri de tratament.

aplicarea strategiilor terapeutice pentru combaterea cancerului. Acesta poate include intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea tumorilor, administrarea de medicamente (chimioterapie, imunoterapie), expunerea la radiații (radioterapie) sau utilizarea altor terapii specifice pentru a distruge sau a controla celulele canceroase.

 masă anormală de celule care se dezvoltă într-un mod necontrolat. Tumorile pot fi benigne (noncanceroase) sau maligne (canceroase).

comisie medicală multidisciplinară formată dintr-un grup de medici specializați și alți profesioniști din domeniul sănătății care se adună periodic pentru a discuta și evalua cazurile de cancer ale pacienților. Scopul principal al "tumor board" este de a furniza cea mai bună îngrijire posibilă prin luarea în considerare a perspectivelor multiple și a expertizei diferitelor domenii medicale. Această abordare colaborativă și interdisciplinară ajută la stabilirea unor planuri de tratament personalizate și eficiente pentru pacienții cu cancer.

monitorizarea stării de sănătate a pacientului după încheierea tratamentului pentru a detecta orice recurență sau efecte secundare.