Sindroamele genetice în cancerul colorectal (Lynch, FAP) testarea și impactul asupra tratamentului

O parte dintre cazurile de cancer colorectal au o cauză ereditară, transmisă din familie prin mutații genetice. Sindromul Lynch și polipoza adenomatoasă familială (FAP) sunt cele mai cunoscute astfel de sindroame, iar identificarea lor poate schimba complet strategia de tratament și prevenție. În acest articol explicăm cum se manifestă, când se recomandă testarea genetică și de ce este esențială o abordare personalizată.

Sindroamele genetice in cancerul colorectal

Doresc sa aflu mai multe detalii

Nume

Camp Obligatoriu

Prenume

Camp Obligatoriu

Telefon

Camp Obligatoriu

Mesaj

Camp Obligatoriu

Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat

Apasand butonul “Trimite” confirmi ca esti de acord cu Politica de Confidentialitate GRAL Medical si Termeni si conditii

This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.

Cancerul colorectal este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel global, iar în multe cazuri, apariția sa este influențată de factori genetici. Deși majoritatea cazurilor apar sporadic, fără o componentă moștenită, un procent semnificativ are la bază mutații genetice transmise ereditar, care pot crește riscul apariției bolii chiar și la vârste tinere. Printre cele mai cunoscute sindroame genetice asociate cu cancerul colorectal se numără sindromul Lynch și polipoza adenomatoasă familială (FAP). Identificarea acestor sindroame prin testare genetică nu doar că oferă informații prețioase despre riscul personal și familial, ci are și un impact direct asupra alegerii tratamentului și a strategiilor de monitorizare pe termen lung. În acest articol, explorăm cele mai importante caracteristici ale acestor sindroame, când se recomandă testarea și cum influențează deciziile terapeutice.

Ce sunt sindroamele genetice ereditare în cancerul colorectal?

Sindroamele genetice ereditare sunt afecțiuni transmise din generație în generație prin mutații ale anumitor gene care cresc semnificativ riscul de apariție a cancerului. În cazul cancerului colorectal, aceste mutații determină o predispoziție genetică ce poate duce la dezvoltarea precoce a tumorilor, adesea înainte de vârsta recomandată pentru screeningul de rutină.

Spre deosebire de cazurile sporadice – care apar fără o cauză genetică identificabilă și sunt influențate în principal de factori de mediu sau stil de viață – cazurile ereditare sunt rezultatul unor modificări genetice moștenite de la unul dintre părinți.

Cele mai frecvente sindroame genetice implicate în cancerul colorectal sunt:

Sindromul Lynch (cunoscut și ca cancer colorectal ereditar non-polipozic – HNPCC)
Polipoza adenomatoasă familială (FAP)

Împreună, aceste sindroame sunt responsabile pentru aproximativ 5–10% dintre toate cazurile de cancer colorectal. Recunoașterea lor este esențială, deoarece pacienții cu mutații genetice au nevoie de o abordare diferită atât în ceea ce privește tratamentul, cât și monitorizarea pe termen lung.

Sindromul Lynch

Sindromul Lynch, cunoscut și sub denumirea de cancer colorectal ereditar non-polipozic (HNPCC), este cea mai frecventă cauză genetică a cancerului colorectal ereditar. Apare ca urmare a unor mutații moștenite în genele responsabile de repararea erorilor ADN-ului – așa-numitele gene MMR (mismatch repair): MLH1, MSH2, MSH6, PMS2 și, mai rar, EPCAM.

Caracteristici clinice:

Cancerul colorectal apare adesea la vârste tinere (sub 50 de ani).
Tumorile sunt localizate frecvent în colonul drept (colonul ascendent).
Nu este asociat cu un număr mare de polipi, ca în FAP.
Persoanele cu sindrom Lynch au un risc crescut și pentru alte tipuri de cancer, cum ar fi:

-cancerul endometrial (la femei)
-cancerul gastric
-cancerul ovarian
-cancerul de intestin subțire, urotelial, pancreatic sau cerebral

Când se suspectează sindromul Lynch:

Cazuri de cancer colorectal apărute la vârste tinere.
Istoric familial de cancer colorectal sau endometrial în mai multe generații.
Asocierea mai multor tipuri de cancer la aceeași persoană.
Se utilizează criteriile Amsterdam II sau Bethesda pentru identificarea pacienților cu risc crescut.

Diagnostic și testare:

Imunohistochimia (IHC) tumorală – evaluează expresia proteinelor MMR.
Testarea instabilității microsatelite (MSI) – identifică erorile de reparare ale ADN-ului.
Confirmarea diagnosticului se face prin testare genetică moleculară (secvențierea genelor MMR).

Identificarea sindromului Lynch are un impact major asupra tratamentului și asupra recomandărilor pentru membrii familiei. Monitorizarea periodică, chirurgia profilactică în anumite cazuri și consilierea genetică sunt componente esențiale în managementul pe termen lung.

Polipoza adenomatoasă familială (FAP)

Polipoza adenomatoasă familială (FAP) este un sindrom genetic rar, dar cu risc foarte mare de apariție a cancerului colorectal, determinat de o mutație moștenită în gena APC. Această genă joacă un rol esențial în controlul creșterii celulare la nivelul mucoasei colonului.

Caracteristici clinice:

FAP se caracterizează prin apariția a sute până la mii de polipi adenomatoși în colon și rect, de obicei încă din adolescență.
Riscul de transformare malignă este aproape de 100% dacă nu se intervine prin tratament chirurgical, de obicei până la vârsta de 40 de ani.
Pe lângă cancerul colorectal, pot apărea și alte tumori asociate:

-Tumori ale duodenului și stomacului
-Tumori desmoide (fibroase, local agresive)
-Tumori ale glandei tiroide, pancreasului sau ficatului (hepatoblastom)

Forme clinice:

FAP clasică – polipi numeroși, risc foarte mare de cancer.
AFAP (attenuated FAP) – formă atenuată, cu mai puțini polipi și debut mai târziu, dar cu același risc de malignizare.

Diagnostic:

Suspiciunea apare în prezența unui număr mare de polipi colonici la vârste tinere sau în cazul unui istoric familial cunoscut.
Confirmarea se face prin testare genetică (identificarea mutației APC).
Colonoscopia joacă un rol esențial în urmărire și în stabilirea momentului intervenției chirurgicale.

Management:

Tratamentul standard constă în colectomie profilactică (îndepărtarea colonului) înainte ca polipii să devină canceroși.
Supravegherea postoperatorie este necesară pentru a detecta eventualii polipi în rect (dacă acesta este păstrat) sau în alte zone ale tractului digestiv.
Testarea genetică a rudelor de gradul I este esențială pentru depistarea precoce.

Când și cui se recomandă testarea genetică?

Testarea genetică joacă un rol esențial în identificarea pacienților cu sindroame ereditare de cancer colorectal, precum sindromul Lynch și polipoza adenomatoasă familială (FAP). Această testare permite nu doar stabilirea unui diagnostic precis, ci și luarea unor decizii terapeutice și preventive adaptate riscului individual.

Se recomandă testarea genetică în următoarele situații:

Pacienți cu cancer colorectal diagnosticat la vârste tinere (sub 50 ani)
Prezența a mai multor cazuri de cancer colorectal și/sau alte tipuri de cancer asociate (endometrial, gastric, ovarian, etc.) în familie
Pacienți cu numeroși polipi adenomatoși, sugerând FAP sau o altă polipoză ereditară
Persoane care au avut mai multe tipuri de cancer primar, mai ales dacă unul dintre ele este colorectal sau endometrial
Rezultate anormale la testarea MSI sau imunohistochimie pe tumoră (sugestive pentru sindrom Lynch)
Rude de gradul I ale pacienților cu sindroame genetice confirmate

De ce este importantă testarea?

Pentru pacient: Oferă un diagnostic clar, influențează alegerea tratamentului (ex. chirurgie extinsă sau monitorizare intensivă) și permite prevenirea altor tipuri de cancer asociate.
Pentru familie: Rudele de sânge pot fi testate pentru aceeași mutație și pot beneficia de măsuri preventive înainte de apariția bolii.
Pentru echipa medicală: Ghidează conduita terapeutică și strategia de urmărire pe termen lung.

Consilierea genetică
Înainte și după testare, este recomandată consilierea genetică de către un specialist, pentru a:

Explica riscurile și implicațiile testului
Sprijini pacientul în luarea unei decizii informate
Înțelege semnificația rezultatului, indiferent dacă este pozitiv, negativ sau incert

Impactul identificării sindroamelor genetice asupra tratamentului

Identificarea unei mutații genetice ereditare, cum este cazul sindromului Lynch sau al polipozei adenomatoase familiale (FAP), are consecințe directe și importante asupra abordării terapeutice și a planului de urmărire al pacientului. Tratamentul nu se mai limitează doar la cancerul deja existent, ci se extinde spre prevenție, monitorizare și strategii chirurgicale personalizate.

1. Modificarea deciziilor chirurgicale

În sindromul Lynch, se poate recomanda o colectomie totală (îndepărtarea întregului colon) în locul unei rezecții segmentare, din cauza riscului crescut de a dezvolta tumori noi în alte segmente ale colonului.
În FAP, colectomia profilactică este adesea indicată chiar înainte de apariția cancerului, având în vedere probabilitatea aproape certă de transformare malignă a polipilor.
La femeile cu sindrom Lynch, se poate discuta și despre chirurgie profilactică ginecologică (histerectomie și anexectomie), pentru prevenirea cancerului endometrial sau ovarian.

2. Personalizarea tratamentului oncologic

Pacienții cu sindrom Lynch pot avea răspunsuri diferite la chimioterapie, iar unele tratamente standard pot fi mai puțin eficiente.
Prezența instabilității microsatelite (MSI-H) face ca imunoterapia (inhibitorii de punct de control imun) să devină o opțiune terapeutică promițătoare în unele cazuri avansate.

3. Monitorizare și screening mai frecvent

Persoanele cu mutații genetice necesită colonoscopii mai frecvente, uneori anual, începând de la vârste mult mai tinere (în jur de 20–25 de ani).
În sindromul Lynch, se recomandă și screening pentru alte tipuri de cancer (endometrial, gastric, urotelial etc.).
Rudele de gradul I ale pacienților cu sindroame genetice confirmate trebuie incluse într-un program de urmărire și testare preventivă.

4. Planificarea familială și consilierea genetică

Informațiile genetice pot influența deciziile legate de reproducere, prevenție și stil de viață.
Unele familii pot opta pentru testare prenatală sau fertilizare in vitro cu selecția embriorilor fără mutații (diagnostic genetic preimplantator – PGD).

Provocări și implicații etice

Testarea genetică în cancerul colorectal ereditar aduce multiple beneficii medicale, dar implică și o serie de provocări etice, psihologice și sociale care trebuie gestionate cu responsabilitate. În multe cazuri, informația genetică nu afectează doar pacientul testat, ci întreaga familie.

1. Impact emoțional și psihologic

O mutație identificată la o vârstă tânără poate genera anxietate, depresie sau teamă privind viitorul sănătății.
Persoanele sănătoase care află că sunt purtătoare ale unei mutații pot avea dificultăți în a gestiona incertitudinea bolii, chiar și în lipsa unui diagnostic activ.

2. Comunicarea în familie

Testarea unei persoane poate avea implicații directe asupra rudelor de sânge, dar nu toți membrii familiei doresc să afle dacă sunt sau nu purtători.
Apare astfel o dilemă etică între dreptul la cunoaștere și dreptul de a nu ști.

3. Decizii dificile privind prevenția

Intervențiile profilactice (ex. colectomie sau histerectomie la pacienți sănătoși) implică decizii dificile, care necesită înțelegerea clară a riscurilor și beneficiilor.
Alegerea unei astfel de intervenții trebuie făcută voluntar, bine informat și cu sprijin din partea unei echipe medicale.

Înțelegerea componentei genetice a cancerului colorectal este esențială pentru o abordare modernă și personalizată a prevenției și tratamentului. Sindromul Lynch și polipoza adenomatoasă familială (FAP) sunt exemple clare ale modului în care moștenirea genetică poate influența riscul de cancer și strategiile terapeutice.

Testarea genetică, însoțită de consiliere specializată, nu oferă doar un diagnostic mai precis, ci permite intervenții timpurii, tratamente adaptate și o monitorizare atentă a pacienților și familiilor lor. Deși aduce provocări etice și emoționale, această abordare transformă radical modul în care privim cancerul – nu doar ca o boală de tratat, ci ca un risc care poate fi gestionat inteligent.

Pentru pacienții oncologici și pentru cei cu istoric familial relevant, discuția despre testarea genetică ar trebui să fie o parte integrantă a evaluării medicale. Cu sprijinul echipei medicale multidisciplinare, fiecare decizie devine mai clară, mai informată și mai aproape de prevenirea sau controlul bolii.

24-06-2025

Programeaza-te