logo oncofort
logo tel

Call Center

021 323 00 00
Descopera, trateaza, traieste
Despre noi Echipa medicala Retea spitale OncoFort Articole medicale FAQ Contact
Ghid Oncologic
logo tel
icon
icon icon
Parte din rețeaua GRAL MEDICAL
INVESTIGATII DIAGNOSTIC TRATAMENT POST-TRATAMENT STUDII CLINICE
Preturi
Analize Laborator Imagistica Consultatii si Investigatii
icon
Programari online
Despre noi Echipa Medicala Blog Ghidul Pacientului
Programari online Ghid Oncologic
INVESTIGATII DIAGNOSTIC TRATAMENT POST-TRATAMENT STUDII CLINICE
PRETURI
icon search
Analize Laborator Imagistica Consultatii si Investigatii
Despre noi Echipa medicala Retea spitale OncoFort Articole medicale FAQ Contact
icon search

Evaluarea si monitorizarea lichidului cefalorahidian (hidrocefalie, derivatii ventriculare) la pacientii cu tumori cerebrale

La pacienții cu tumori cerebrale, afectarea circulației lichidului cefalorahidian poate duce la complicații importante, precum hidrocefalia și creșterea presiunii intracraniene. În aceste situații, evaluarea corectă și monitorizarea atentă, inclusiv în cazul derivațiilor ventriculare, sunt esențiale pentru diagnostic rapid și management adecvat.
Evaluarea si monitorizarea lichidului cefalorahidian

Doresc sa aflu mai multe detalii

Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Eroare procesare - ReCaptcha nu a fost validat
Apasand butonul “Trimite” confirmi ca esti de acord cu Politica de Confidentialitate GRAL Medical si Termeni si conditii
This site is protected by reCAPTCHA and the Google Privacy Policy and Terms of Service apply.

Ce este lichidul cefalorahidian și care este rolul său?

Lichidul cefalorahidian (LCR), cunoscut și sub denumirea de lichid cerebrospinal, este un lichid clar, incolor, care circulă în jurul creierului și al măduvei spinării. Acesta are un rol esențial în protejarea și susținerea funcționării normale a sistemului nervos central.

În mod normal, lichidul cefalorahidian este produs în ventriculii cerebrali, circulă prin structurile interne ale creierului și în jurul măduvei spinării, apoi este reabsorbit în sânge. Acest echilibru dintre producție, circulație și reabsorbție este foarte important pentru menținerea unei presiuni normale în interiorul craniului.



Ce rol are lichidul cefalorahidian?

Lichidul cefalorahidian îndeplinește mai multe funcții importante:
  • Protejează creierul și măduva spinării împotriva șocurilor și traumatismelor, acționând ca un „tampon” natural.
  • Menține un mediu stabil pentru funcționarea celulelor nervoase.
  • Ajută la transportul nutrienților și la eliminarea unor produși de metabolism din sistemul nervos central.
  • Contribuie la reglarea presiunii intracraniene, prin menținerea unui volum și a unei circulații normale.
  • Participă la homeostazia cerebrală, adică la păstrarea echilibrului necesar pentru buna funcționare a creierului.

De ce este important la pacienții cu tumori cerebrale?
La pacienții cu tumori cerebrale, circulația lichidului cefalorahidian poate fi afectată de prezența formațiunii tumorale, mai ales atunci când aceasta comprimă sau blochează căile prin care LCR circulă în mod normal. În astfel de situații, lichidul se poate acumula în exces în ventriculii cerebrali, ceea ce poate duce la apariția hidrocefaliei și la creșterea presiunii intracraniene.

Din acest motiv, evaluarea lichidului cefalorahidian și monitorizarea eventualelor modificări ale circulației sale reprezintă o parte importantă din managementul pacienților cu tumori cerebrale, în special atunci când există simptome neurologice sugestive sau când este necesară utilizarea unor derivații ventriculare.
 

Cum pot tumorile cerebrale afecta circulația lichidului cefalorahidian?

Tumorile cerebrale pot influența semnificativ circulația lichidului cefalorahidian (LCR), mai ales atunci când sunt localizate în apropierea ventriculilor cerebrali sau pe traseul natural prin care acest lichid circulă și se reabsoarbe. Atunci când fluxul normal al LCR este perturbat, pot apărea acumularea excesivă de lichid, creșterea presiunii intracraniene și complicații neurologice care necesită evaluare rapidă.

În mod normal, lichidul cefalorahidian este produs în ventriculii cerebrali, circulă prin sistemul ventricular și în jurul creierului și măduvei spinării, apoi este reabsorbit în circulația sanguină. Orice obstacol apărut pe acest traseu poate afecta echilibrul dintre producție, circulație și drenaj.


În ce mod poate o tumoră cerebrală perturba circulația LCR?

Există mai multe mecanisme prin care o tumoră cerebrală poate modifica circulația lichidului cefalorahidian:
  • Blocarea mecanică a căilor de circulație ale LCR
 Dacă tumora se dezvoltă într-o zonă aflată în apropierea ventriculilor sau a canalelor înguste prin care circulă lichidul cefalorahidian, aceasta poate obstrua parțial sau complet fluxul normal al LCR.
  • Compresia structurilor cerebrale vecine
 Chiar și atunci când nu blochează direct traseul lichidului, tumora poate exercita presiune asupra structurilor din jur, modificând dinamica normală a circulației lichidului cefalorahidian.
  • Edemul cerebral asociat tumorii
 Unele tumori sunt însoțite de inflamație și edem peritumoral, iar acest lucru poate accentua compresia asupra sistemului ventricular și poate agrava dificultățile de drenaj ale LCR.
  • Afectarea reabsorbției lichidului cefalorahidian
 În anumite situații, circulația poate fi afectată nu doar prin blocaj, ci și prin alterarea procesului de reabsorbție a LCR, ceea ce poate contribui la acumularea sa progresivă.
  • Sângerări sau complicații postoperatorii
 La unii pacienți, hemoragiile asociate tumorii sau modificările apărute după intervenții neurochirurgicale pot perturba suplimentar circulația și drenajul lichidului cefalorahidian.


Ce se întâmplă atunci când LCR nu mai circulă normal?

Atunci când lichidul cefalorahidian nu se mai poate drena eficient, acesta se poate acumula în ventriculii cerebrali, ducând la dilatarea lor și la apariția hidrocefaliei. Această situație poate determina:
  • creșterea presiunii intracraniene;
  • agravarea cefaleei;
  • greață și vărsături;
  • tulburări de vedere;
  • tulburări de echilibru;
  • somnolență, confuzie sau modificări cognitive;
  • agravarea simptomelor neurologice deja existente.
La pacienții cu tumori cerebrale, hidrocefalia poate apărea atât la momentul diagnosticului, cât și pe parcursul evoluției bolii sau după tratamentul neurochirurgical, motiv pentru care monitorizarea este foarte importantă.


Ce este hidrocefalia și care sunt simptomele de alarmă?

Hidrocefalia reprezintă acumularea excesivă de lichid cefalorahidian (LCR) în interiorul ventriculilor cerebrali, ca urmare a unui dezechilibru între producția, circulația și reabsorbția acestui lichid. Atunci când lichidul cefalorahidian nu mai poate circula sau nu se mai drenează corespunzător, ventriculii se pot dilata, iar presiunea din interiorul craniului poate crește.

La pacienții cu tumori cerebrale, hidrocefalia poate apărea atunci când formațiunea tumorală blochează căile normale de circulație ale LCR sau comprimă structurile cerebrale implicate în drenajul acestuia. Este o complicație importantă, care poate necesita evaluare și tratament rapid, mai ales atunci când simptomele se agravează.


Cum apare hidrocefalia la pacienții cu tumori cerebrale?

În contextul tumorilor cerebrale, hidrocefalia poate apărea prin mai multe mecanisme:
  • Obstrucția fluxului de lichid cefalorahidian
 Tumora poate bloca parțial sau complet traseul normal al LCR, mai ales dacă este localizată în apropierea ventriculilor cerebrali sau în zonele prin care lichidul circulă.
  • Compresia structurilor cerebrale
 Chiar și fără un blocaj complet, presiunea exercitată de tumoare asupra țesuturilor din jur poate afecta dinamica normală a circulației LCR.
  • Edem cerebral asociat tumorii
 Inflamația și edemul peritumoral pot agrava compresia și pot contribui la apariția hidrocefaliei.
  • Tulburări de reabsorbție a LCR
 În unele situații, lichidul cefalorahidian nu mai este reabsorbit eficient, ceea ce favorizează acumularea sa progresivă.


Care sunt simptomele de alarmă?

Simptomele hidrocefaliei pot varia în funcție de viteza cu care se acumulează lichidul cefalorahidian, de dimensiunea ventriculilor și de localizarea tumorii cerebrale. Uneori, acestea apar treptat, iar alteori se pot agrava rapid și pot reprezenta o urgență medicală.

Printre cele mai frecvente simptome de alarmă se numără:
  • Cefalee persistentă sau care se agravează progresiv
 Durerea de cap poate fi mai intensă dimineața sau se poate accentua odată cu creșterea presiunii intracraniene.
  • Greață și vărsături, mai ales fără o cauză digestivă evidentă
 Acestea pot apărea în contextul creșterii presiunii intracraniene.
  • Tulburări de vedere
 Pot include vedere încețoșată, vedere dublă sau senzația de presiune oculară.
  • Tulburări de echilibru și dificultăți la mers
 Pacientul poate simți instabilitate, amețeală sau dificultăți de coordonare.
  • Somnolență accentuată
 O stare de somnolență neobișnuită poate fi un semn important de agravare.
  • Confuzie sau modificări cognitive
 Pot apărea dificultăți de concentrare, încetinirea gândirii, dezorientare sau schimbări de comportament.
  • Agravarea simptomelor neurologice existente
 La pacienții deja diagnosticați cu tumoră cerebrală, orice accentuare a deficitului neurologic trebuie evaluată.
  • Crize epileptice sau apariția unor simptome neurologice noi
 În unele cazuri, hidrocefalia se poate asocia cu agravarea manifestărilor neurologice.


Cum se face evaluarea și diagnosticul hidrocefaliei la pacienții cu tumori cerebrale?

Evaluarea și diagnosticul hidrocefaliei la pacienții cu tumori cerebrale presupun o abordare complexă, care combină examinarea clinică, analiza simptomelor și investigațiile imagistice. Scopul este identificarea rapidă a acumulării excesive de lichid cefalorahidian (LCR), stabilirea cauzei și evaluarea impactului asupra structurilor cerebrale.

La pacienții oncologici cu tumori cerebrale, hidrocefalia poate apărea înainte de tratament, în timpul evoluției bolii sau după intervenții neurochirurgicale. Din acest motiv, orice modificare neurologică sau agravare a simptomelor trebuie investigată prompt.


Evaluarea clinică: primul pas în suspiciunea de hidrocefalie

Diagnosticul începe întotdeauna cu evaluarea clinică atentă a pacientului. Medicul va analiza simptomele actuale, modul în care au apărut și dacă acestea s-au agravat în timp.

În timpul consultului, sunt urmărite în special:
  • cefaleea persistentă sau progresivă;
  • greața și vărsăturile fără o cauză digestivă evidentă;
  • somnolența sau modificările stării de conștiență;
  • tulburările de vedere;
  • dificultățile de mers și tulburările de echilibru;
  • confuzia, încetinirea cognitivă sau modificările de comportament;
  • agravarea deficitului neurologic deja existent;
  • apariția unor simptome neurologice noi, inclusiv crize epileptice.

La pacienții cu tumori cerebrale cunoscute, medicul va corela întotdeauna simptomatologia cu localizarea tumorii, istoricul tratamentelor efectuate și eventualele intervenții neurochirurgicale anterioare.

Examinarea neurologică și evaluarea statusului pacientului
Pe lângă simptomele descrise de pacient, este importantă și examinarea neurologică, care poate evidenția semne sugestive pentru creșterea presiunii intracraniene sau afectarea funcțiilor cerebrale.

În funcție de caz, medicul poate evalua:
  • starea de vigilență și nivelul de conștiență;
  • orientarea temporo-spațială;
  • reflexele și forța musculară;
  • coordonarea și echilibrul;
  • mersul;
  • funcțiile vizuale și eventualele semne de hipertensiune intracraniană.

Această etapă este importantă pentru a aprecia gravitatea situației și pentru a decide dacă este necesară o evaluare imagistică de urgență.

Investigațiile imagistice: esențiale pentru confirmarea diagnosticului
Confirmarea hidrocefaliei se face prin investigații imagistice, care permit vizualizarea ventriculilor cerebrali, a circulației lichidului cefalorahidian și a efectelor produse de tumoră asupra structurilor din jur.

Cele mai frecvent utilizate investigații sunt:
  • CT cerebral (tomografie computerizată)
 Este adesea folosit în urgență, deoarece poate evidenția rapid dilatarea ventriculilor, efectul de masă al tumorii și semnele de hipertensiune intracraniană.
  • RMN cerebral (rezonanță magnetică nucleară)
 Oferă informații mai detaliate despre localizarea tumorii, relația acesteia cu sistemul ventricular, gradul de obstrucție a circulației LCR și eventualele modificări asociate.

Ce urmărește medicul la CT sau RMN?
La evaluarea imagistică, medicul urmărește mai multe aspecte importante:
  • dilatarea ventriculilor cerebrali;
  • semne de acumulare excesivă a lichidului cefalorahidian;
  • localizarea tumorii și raportul acesteia cu căile de circulație ale LCR;
  • prezența unui blocaj sau a unei compresii asupra sistemului ventricular;
  • edemul cerebral asociat;
  • efectul de masă și deplasarea structurilor cerebrale;
  • eventuale complicații postoperatorii, dacă pacientul a fost deja operat.

Aceste informații sunt esențiale pentru diferențierea între o hidrocefalie obstructivă și alte cauze de agravare neurologică la pacientul oncologic.

Evaluarea contextului oncologic și neurochirurgical
La pacienții cu tumori cerebrale, diagnosticul hidrocefaliei nu se bazează doar pe imaginea radiologică, ci și pe contextul clinic general.

Medicul va ține cont de:
  • tipul și localizarea tumorii cerebrale;
  • dimensiunea și evoluția leziunii;
  • existența unui tratament neurochirurgical anterior;
  • prezența unei derivații ventriculare deja montate;
  • tratamentele oncologice efectuate sau planificate;
  • evoluția simptomelor între controale.

Acest lucru este important deoarece hidrocefalia poate apărea atât ca manifestare directă a tumorii, cât și ca o complicație asociată bolii sau tratamentului.


Ce sunt derivațiile ventriculare și când sunt necesare?

Derivațiile ventriculare sunt dispozitive medicale utilizate pentru drenarea excesului de lichid cefalorahidian (LCR) din ventriculii cerebrali, atunci când circulația sau reabsorbția acestuia este afectată. Scopul lor este de a reduce presiunea intracraniană și de a preveni complicațiile cauzate de acumularea de lichid în interiorul creierului.

La pacienții cu tumori cerebrale, derivațiile ventriculare pot deveni necesare atunci când tumora blochează circulația normală a lichidului cefalorahidian sau atunci când apare hidrocefalia ca urmare a bolii, a intervenției neurochirurgicale sau a altor complicații asociate.


Ce este o derivație ventriculară?

O derivație ventriculară reprezintă un sistem de drenaj care permite evacuarea controlată a lichidului cefalorahidian din ventriculii cerebrali către o altă zonă a corpului sau către un sistem de drenaj extern, în funcție de situația clinică.

În mod simplificat, acest sistem poate include:
  • un cateter introdus în sistemul ventricular;
  • un mecanism de drenaj sau de reglare a fluxului;
  • un traseu prin care lichidul este evacuat în siguranță.

Aceste dispozitive sunt utilizate pentru a restabili echilibrul presiunii intracraniene și pentru a reduce simptomele produse de acumularea de LCR.

Când sunt necesare la pacienții cu tumori cerebrale?
Nu toți pacienții cu tumori cerebrale au nevoie de o derivație ventriculară. Indicația apare atunci când hidrocefalia este confirmată și există un impact clinic semnificativ sau un risc de agravare neurologică.

Derivațiile ventriculare pot fi necesare în următoarele situații:
  • Atunci când tumora blochează circulația lichidului cefalorahidian
 Unele tumori localizate în apropierea ventriculilor sau a căilor de drenaj pot împiedica fluxul normal al LCR.
  • Când apare hidrocefalia cu simptome neurologice semnificative
 Cefaleea intensă, vărsăturile, somnolența, tulburările de vedere, confuzia sau agravarea deficitului neurologic pot indica necesitatea unei intervenții rapide.
  • În contextul unei urgențe neurochirurgicale
 Dacă presiunea intracraniană crește rapid, poate fi necesar un drenaj imediat pentru a stabiliza pacientul.
  • După intervenții neurochirurgicale, dacă apar tulburări persistente ale drenajului LCR
 În unele cazuri, hidrocefalia poate apărea sau persista și după tratamentul chirurgical al tumorii.
  • Atunci când este necesară monitorizarea temporară a presiunii și drenajului
 În anumite situații, medicul poate recomanda un drenaj ventricular extern pentru controlul pe termen scurt.
  • Când este nevoie de o soluție de drenaj pe termen lung
 Dacă hidrocefalia persistă sau are risc mare de recurență, poate fi necesară montarea unei derivații permanente.


Cum se monitorizează funcționarea unei derivații ventriculare și ce complicații pot apărea?

Monitorizarea unei derivații ventriculare este esențială la pacienții cu tumori cerebrale și hidrocefalie, deoarece funcționarea corectă a sistemului de drenaj influențează direct presiunea intracraniană, starea neurologică și evoluția generală a pacientului. Chiar dacă derivația ventriculară are rolul de a controla acumularea de lichid cefalorahidian (LCR), aceasta necesită supraveghere atentă, atât imediat după montare, cât și pe termen lung.

La pacienții oncologici, monitorizarea este cu atât mai importantă cu cât modificările produse de tumoră, tratamentele neurochirurgicale sau evoluția bolii pot influența funcționarea derivației și pot crește riscul de complicații.


Cum se monitorizează funcționarea unei derivații ventriculare?

Evaluarea funcționării unei derivații ventriculare se face prin corelarea simptomelor pacientului cu examinarea clinică și, atunci când este necesar, cu investigațiile imagistice.

1. Monitorizarea clinică a simptomelor
Primul și cel mai important indicator al funcționării unei derivații ventriculare este starea clinică a pacientului. Orice reapariție sau agravare a simptomelor poate sugera o problemă de drenaj.

Sunt urmărite în special:
  • cefaleea persistentă sau care reapare după o perioadă de ameliorare;
  • greața și vărsăturile;
  • somnolența sau starea de oboseală accentuată;
  • tulburările de vedere;
  • amețeala, instabilitatea la mers sau tulburările de echilibru;
  • confuzia sau modificările cognitive;
  • agravarea simptomelor neurologice deja existente;
  • apariția unor simptome neurologice noi.

La pacienții cu tumori cerebrale, este important ca aceste semne să fie interpretate în context, deoarece unele simptome pot fi influențate atât de hidrocefalie, cât și de evoluția bolii de bază.

2. Examinarea neurologică periodică
Pe lângă simptomele relatate de pacient, medicul poate recomanda evaluări neurologice periodice pentru a urmări:
  • nivelul de conștiență;
  • orientarea și statusul cognitiv;
  • forța musculară și reflexele;
  • coordonarea și mersul;
  • eventualele semne de hipertensiune intracraniană;
  • modificările neurologice apărute în timp.

Această monitorizare este importantă mai ales în primele zile după montarea derivației, dar și ulterior, în cadrul controalelor regulate.

3. Controlul imagistic
În anumite situații, funcționarea derivației ventriculare este evaluată și prin investigații imagistice, mai ales dacă apar simptome sugestive sau dacă este necesară verificarea evoluției hidrocefaliei.

Cele mai utilizate investigații sunt:
  • CT cerebral – util mai ales în urgență, pentru a verifica dimensiunea ventriculilor și eventualele complicații;
  • RMN cerebral – oferă o evaluare mai detaliată a sistemului ventricular, a tumorii cerebrale și a relației dintre acestea;
  • în unele cazuri, pot fi necesare investigații suplimentare pentru evaluarea traseului derivației, în funcție de tipul acesteia.

Ce semne pot sugera că derivația nu funcționează corect?
Disfuncția unei derivații ventriculare poate apărea oricând și trebuie recunoscută rapid. Printre semnele care pot ridica suspiciunea unei probleme se numără:
  • reapariția simptomelor de hidrocefalie;
  • agravarea rapidă a cefaleei;
  • vărsături repetate;
  • somnolență accentuată;
  • confuzie sau tulburări de conștiență;
  • tulburări de vedere;
  • agravarea deficitului neurologic;
  • febră sau semne locale de infecție, dacă există o componentă externă sau un risc asociat.
 

Ce complicații pot apărea?

Ca orice procedură neurochirurgicală, montarea unei derivații ventriculare poate fi asociată cu anumite complicații. Unele apar precoce, iar altele pot surveni la distanță.

1. Obstrucția sau blocarea derivației
Una dintre cele mai frecvente complicații este blocarea sistemului de drenaj, ceea ce împiedică evacuarea corectă a lichidului cefalorahidian.

Aceasta poate duce la:
  • reapariția hidrocefaliei;
  • creșterea presiunii intracraniene;
  • agravarea simptomelor neurologice;
  • necesitatea reevaluării neurochirurgicale.

2. Drenaj insuficient (subdrenaj)
Atunci când lichidul nu este evacuat suficient, hidrocefalia poate persista sau se poate agrava. În acest caz, simptomele pot continua sau pot reapărea după o perioadă de ameliorare.

3. Drenaj excesiv (supradrenaj)
În unele situații, derivația poate evacua prea mult lichid cefalorahidian, ceea ce poate produce complicații prin modificarea presiunii intracraniene.

Acest lucru poate fi asociat cu:
  • cefalee, uneori accentuată la schimbarea poziției;
  • disconfort neurologic;
  • modificări ale dinamicii ventriculare;
  • în unele cazuri, complicații intracraniene care necesită reevaluare.

4. Infecția
Infecția este o complicație importantă, mai ales la pacienții cu drenaj ventricular extern sau la cei aflați în context postoperator.

Semnele care pot sugera infecția includ:
  • febră;
  • alterarea stării generale;
  • agravarea simptomelor neurologice;
  • durere, sensibilitate sau modificări locale pe traseul sistemului, atunci când este vizibil;
  • modificări biologice sau clinice care necesită evaluare urgentă.

5. Complicații postoperatorii sau mecanice
În funcție de tipul derivației și de contextul clinic, pot apărea și alte probleme, precum:
  • dislocarea sau poziționarea inadecvată a cateterului;
  • complicații legate de traseul derivației;
  • sângerări sau iritații locale;
  • necesitatea ajustării sau înlocuirii sistemului.
 

Când este necesară prezentarea urgentă la medic?

Pacientul trebuie evaluat cât mai rapid dacă apar:
  • cefalee intensă sau brusc agravată;
  • vărsături repetate;
  • somnolență marcată;
  • confuzie sau tulburări de conștiență;
  • tulburări de vedere nou apărute sau agravate;
  • slăbiciune la nivelul membrelor;
  • convulsii;
  • febră în contextul unei derivații ventriculare;
  • semne de inflamație sau durere pe traseul dispozitivului, dacă acestea pot fi observate.

De ce este importantă monitorizarea pe termen lung?
La pacienții cu tumori cerebrale, o derivație ventriculară nu trebuie privită doar ca o soluție tehnică de drenaj, ci ca parte integrată a managementului neuro-oncologic. Evoluția tumorii, intervențiile ulterioare, tratamentele oncologice și starea neurologică generală pot influența funcționarea acesteia.

De aceea, monitorizarea regulată, recunoașterea rapidă a semnelor de disfuncție și colaborarea dintre neurochirurg, neurolog, oncolog și radiolog sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și pentru menținerea unei stări neurologice cât mai stabile.

Concluzii
La pacienții cu tumori cerebrale, evaluarea și monitorizarea lichidului cefalorahidian au un rol esențial în identificarea precoce a hidrocefaliei și în prevenirea complicațiilor neurologice severe. Atunci când circulația lichidului cefalorahidian este afectată, simptomele se pot agrava rapid, iar intervenția medicală promptă poate face diferența în stabilizarea pacientului și în continuarea în siguranță a planului terapeutic.

Monitorizarea atentă a simptomelor, investigațiile imagistice efectuate la timp și evaluarea corectă a funcționării unei derivații ventriculare sunt pași importanți în managementul pacienților cu tumori cerebrale. În aceste situații, abordarea multidisciplinară este esențială, pentru ca fiecare pacient să beneficieze de un plan de îngrijire adaptat evoluției bolii și nevoilor sale specifice.
 

Când este recomandat să te adresezi medicilor de la Spitalul Oncofort?

Dacă tu sau o persoană apropiată vă confruntați cu simptome sugestive pentru creșterea presiunii intracraniene, hidrocefalie sau complicații asociate unei tumori cerebrale, este important ca evaluarea medicală să nu fie amânată.

În cadrul Spitalului Oncofort, pacienții beneficiază de evaluare complexă și de o abordare integrată, în colaborare cu medici specialiști implicați în diagnosticul, monitorizarea și managementul afecțiunilor oncologice și neurologice.

Pentru evaluare, investigații și recomandări personalizate, te poți adresa echipei medicale din cadrul Spitalului Oncofort. Programările se pot face online sau telefonic, la numărul 021 323 00 00.
08-02-2026
facebook linkedin
Programeaza-te
Parte din rețeaua GRAL MEDICAL
logo oncofort 021 323 00 00

OncoFort a fost primul centru oncologic privat din Romania care a folosit radioterapia conformationala tridimensionala (3D-CRT) si IMRT (Intensity Modulated Radiation Therapy)

Contactează-ne Programează-te

Parte din rețeaua GRAL MEDICAL

Menu
Despre noi Echipa medicala Articole medicale Ghidul pacientului Contact FAQ
Centre de excelență
Sectia de oncologie medicală Secția de radioterapie Chirurgie oncologica Medicină nucleară Radioterapie cu iod Second opinion
Rețeaua OncoFort
Spitalul OncoFort București Spitalul OncoFort Pitesti Clinica OncoFort Râmnicu Vâlcea Clinica OncoFort Ploiești Clinica OncoFort Pitești Clinica OncoFort Focșani Clinica OncoFort Bacău Clinica OncoFort Craiova
Aboneaza-te la newsletter
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Camp Obligatoriu
Plan de management Plan minimizare deșeuri medicale ANPC ANPC – SAL Termeni și condiții Protectia datelor Politica cookie

© 2023 Oncofort. Toate drepturile rezervate.