Cum prevenim cancerul la sân după 45 de ani? Rolul mamografiei în prevenție

1. Vârstă: Riscul de cancer de sân crește odată cu vârsta, cu o creștere semnificativă după vârsta de 45 de ani.
2. Istoric familial: Femeile cu un istoric familial de cancer de sân au un risc mai mare.
3. Factori genetici: Prezența mutațiilor genetice, cum ar fi BRCA1 și BRCA2, crește semnificativ riscul.
4. Factori hormonali: Expunerea pe termen lung la estrogen și progesteron poate crește riscul.
5. Stil de viață: Fumatul, consumul de alcool, dieta și activitatea fizică pot influența riscul de cancer de sân.

• În Statele Unite: Aproximativ 1 din 8 femei (aproximativ 12.5%) vor dezvolta cancer de sân la un moment dat în viață, iar prevalența crește semnificativ după vârsta de 45 de ani.
• În Europa: Prevalența variază, dar ratele sunt similare cu cele din Statele Unite, cu rate de incidență mai mari în Europa de Nord și mai mici în Europa de Est.
• În România: Conform datelor disponibile, cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei, iar incidența crește semnificativ după vârsta de 45 de ani.

• Mamografii: Recomandate în mod regulat pentru femeile de peste 45 de ani.
• Autopalpare: Femeile sunt încurajate să își monitorizeze sânii pentru schimbări.
• Stil de viață sănătos: Dietă echilibrată, exerciții fizice regulate, limitarea consumului de alcool și evitarea fumatului.
   

Factorii de risc în cancerul de sân

1. Vârsta: Riscul crește odată cu vârsta, majoritatea cazurilor fiind diagnosticate la femei de peste 50 de ani.
2. Istoricul familial: Prezența cancerului de sân la rude apropiate (mamă, soră, fiică) poate crește riscul.
3. Genetica: Mutațiile genetice BRCA1 și BRCA2 cresc semnificativ riscul de cancer de sân.
4. Istoricul personal de cancer de sân: Femeile care au avut cancer de sân sunt mai predispuse la recurență.
5. Istoricul de boli benigne ale sânului: Anumite afecțiuni benigne pot crește riscul.
6. Expunerea la radiații: Expunerea la radiații la nivelul pieptului, în special în copilărie sau tinerețe, poate crește riscul.
7. Rasa și etnia: Femeile caucaziene sunt mai predispuse la cancer de sân decât femeile din alte grupuri etnice, deși afro-americancele tind să aibă forme mai agresive.
8. Menstruația precoce și menopauza târzie: Menstruația înainte de vârsta de 12 ani și menopauza după vârsta de 55 de ani cresc riscul.

1. Consumul de alcool: Consumul de alcool crește riscul de cancer de sân.
2. Obezitatea și excesul de greutate: Creșterea în greutate, în special după menopauză, crește riscul.
3. Sedentarismul: Lipsa de activitate fizică este asociată cu un risc crescut.
4. Terapia hormonală după menopauză: Utilizarea pe termen lung a terapiei hormonale combinate (estrogen și progesteron) după menopauză crește riscul.
5. Fumatul: Fumatul este legat de un risc crescut de cancer de sân, în special la femeile aflate în premenopauză.
6. Expunerea la estrogen: Femeile care nu au avut copii sau au avut primul copil după vârsta de 30 de ani, precum și cele care nu au alăptat, au un risc crescut.
7. Dieta nesănătoasă: O dietă bogată în grăsimi saturate și carbohidrați rafinați poate crește riscul.

Depistarea precoce

• Stadiile incipiente: Cancerul de sân detectat în stadii incipiente (stadiul 0 sau I) are o rată de supraviețuire mult mai mare comparativ cu cancerul detectat în stadii avansate (stadiul III sau IV). În stadiile incipiente, cancerul este de obicei localizat și nu s-a răspândit la ganglionii limfatici sau alte organe.
• Stadiile avansate: În stadiile avansate, cancerul poate fi mai greu de tratat deoarece s-a răspândit în alte părți ale corpului. Tratamentul devine mai complex și prognosticul este adesea mai puțin favorabil.

• Chirurgie conservatoare: În cazurile de cancer detectate devreme, este posibilă o chirurgie conservatoare, cum ar fi lumpectomia, care implică îndepărtarea doar a tumorii și a unei mici margini de țesut sănătos în jurul acesteia.
• Chirurgie radicală: În stadiile mai avansate, poate fi necesară o mastectomie (îndepărtarea întregului sân) și tratamente adjuvante mai agresive, cum ar fi chimioterapia, radioterapia sau terapiile hormonale.

• Rată de supraviețuire de peste 5 ani: Pentru cancerul de sân detectat în stadiul 0 sau I, rata de supraviețuire de peste 5 ani este de aproximativ 98-99%. Pentru stadiul II, rata scade la aproximativ 93%, iar pentru stadiul III la aproximativ 72%. În stadiul IV, rata de supraviețuire peste 5 ani este de aproximativ 22%.

• Mai puține efecte secundare: Detectarea precoce și tratamentul mai puțin agresiv conduc la mai puține efecte secundare și o recuperare mai rapidă, îmbunătățind astfel calitatea vieții pacientelor.
• Suport emoțional: Diagnosticul în stadii incipiente poate reduce stresul și anxietatea asociate cu un prognostic mai puțin favorabil, permițând pacientelor să se concentreze mai bine pe tratament și recuperare.

• Costuri reduse: Tratamentul cancerului în stadii incipiente este, în general, mai puțin costisitor decât tratamentul cancerului în stadii avansate. Acest lucru se datorează intervențiilor chirurgicale mai puțin extinse și necesității mai reduse de tratamente adjuvante complexe.

Autoexaminarea sânilor

1. Detectarea precoce: Femeile își pot cunoaște mai bine sânii și pot observa rapid orice schimbări.
2. Creșterea conștientizării: Încurajează conștientizarea sănătății personale și responsabilitatea pentru monitorizarea regulată.
3. Intervenție timpurie: Detectarea unei modificări anormale poate duce la consultații medicale timpurii și, potențial, la diagnostic precoce.

• Stați în fața unei oglinzi cu umerii drepți și brațele pe lângă corp. Observați forma, dimensiunea și culoarea sânilor. Verificați dacă există umflături vizibile, denivelări, modificări ale formei sau simetriei.
• Ridicați brațele deasupra capului și verificați dacă există aceleași modificări.
• Verificați dacă există scurgeri din mamelon (apoase, laptoase, galbene sau cu sânge).

• Culcați-vă pe spate și puneți o mână sub cap. Cu cealaltă mână, examinați sânul opus folosind mișcări circulare mici, folosind degetele unite și întinse.
• Folosiți o presiune ușoară pentru a examina țesutul de la suprafață și o presiune mai mare pentru a simți țesutul profund.
• Asigurați-vă că examinați întregul sân, inclusiv zona dintre sân și axilă și până la claviculă.

• Multe femei consideră că este mai ușor să detecteze modificări atunci când pielea este umedă și săpunită. Ridicați un braț deasupra capului și folosiți mișcări circulare mici pentru a examina sânul opus, similar cu metoda în poziția culcat.

1. Noduli sau mase: Fie moi, fie dure, fie mobile, fie fixate în țesut.
2. Modificări ale pielii: Roșeață, aspect de coajă de portocală, riduri, sau gropițe.
3. Modificări ale mamelonului: Retracția mamelonului, înroșirea sau descuamarea pielii din jurul mamelonului.
4. Senzații neobișnuite: Durere sau disconfort care nu este legat de ciclul menstrual.

1. Consultați un medic: Nu toate modificările descoperite sunt cancer, dar este important să consultați un specialist pentru o evaluare adecvată.
2. Nu intrați în panică: Multe femei au noduli la sâni care sunt benigni. Un medic va efectua teste suplimentare, cum ar fi mamografii sau biopsii, pentru a determina natura modificărilor.

În cât timp evoluează cancerul la sân

• Carcinomul ductal in situ : Un stadiu foarte incipient, non-invaziv, care poate evolua lent sau poate rămâne stabil mulți ani.
• Carcinomul ductal invaziv : Cel mai comun tip de cancer de sân invaziv, care poate evolua mai rapid decât DCIS.
• Carcinomul lobular invaziv: Tinde să fie mai dificil de detectat la mamografie și poate evolua diferit față de IDC.
• Subtipurile moleculare: Cancerul de sân poate fi clasificat în funcție de expresia receptorilor hormonali (ER, PR) și HER2, fiecare având un prognostic și un ritm de evoluție diferit. De exemplu, cancerul de sân triplu-negativ tinde să fie mai agresiv și să evolueze mai rapid.

• Stadiul 0 (DCIS): Non-invaziv, cu un risc foarte mic de progresie imediată, dar necesită monitorizare.
• Stadiul I și II: Cancerele de sân detectate în aceste stadii incipiente au o rată de creștere mai lentă și o prognoză mai bună.
• Stadiul III: Implică ganglionii limfatici sau structuri adiacente și poate evolua mai rapid dacă nu este tratat.
• Stadiul IV: Cancerul metastazat, care s-a răspândit în alte părți ale corpului, are o evoluție variabilă și adesea mai agresivă.

• Mutatii genetice: Prezența mutațiilor BRCA1 și BRCA2 poate influența rapiditatea cu care evoluează cancerul.
• Expresia receptorilor: Tumorile pozitive pentru receptorii de estrogen și progesteron tind să evolueze mai lent decât cele triplu-negative.

• Vârstă: Cancerul de sân tinde să evolueze mai lent la femeile în vârstă comparativ cu femeile mai tinere.
• Stil de viață: Factori precum dieta, activitatea fizică, și fumatul pot influența progresia cancerului.

• Perioada de dezvoltare: Cancerul de sân poate fi prezent în organism pentru mai mulți ani înainte de a deveni detectabil. Ratele de creștere variază, dar unele tumori pot crește semnificativ în decurs de câteva luni.
• Evoluția post-diagnostic: După diagnostic, fără tratament, cancerul de sân poate evolua de la un stadiu incipient la unul avansat în câteva luni până la câțiva ani, în funcție de agresivitatea tumorii.
• Subtipuri agresive: Tumorile triplu-negative și cele HER2-pozitive sunt cunoscute pentru evoluția rapidă, necesitând adesea intervenție promptă.

CAZ medical Spitalul OncoFort - De la diagnosticul cancerului mamar la tratament

,,O pacientă de 30 de ani a fost diagnosticată cu cancer mamar metastatic, având metastaze la plămâni și oase. Datorită gravității bolii, se confruntă cu dificultăți majore de mobilitate.

După teste suplimentare de imunohistochimie și biologie moleculară, s-a identificat receptorul HER2. Tratamentul personalizat a inclus chimioterapie și anticorpi.

În doar două luni, pacienta a avut o evoluție rapid favorabilă, renunțând la suplimentarea cu oxigen și reluând activitățile zilnice. Evaluarea imagistică a confirmat reducerea semnificativă a tumorii și a metastazelor.

Afecțiuni grave, precum cancerul mamar, pot fi tratate eficient dacă sunt descoperite în stadii incipiente. Se recomandă efectuarea unui consult de specialitate periodic, care poate include ecografie mamară sau mamografie. În funcție de stadiul bolii, pot fi necesare CT, RMN mamar sau biopsie.

Screeningul periodic poate salva vieți prin detectarea timpurie a cancerului mamar.''

- Dr. Paula Toma - medic primar oncologie

Simptomele cancerului la sân

• Palpabil: Unul dintre cele mai comune semne ale cancerului de sân este prezența unui nodul dur și nedureros în sân sau în axilă. Nodulii de cancer sunt adesea fermi și cu margini neregulate, dar pot fi și moi sau rotunzi.
• Mobil: Nodulii pot fi fie mobili, fie fixați în țesutul din jur.

• Asimetrie: O modificare notabilă a dimensiunii sau formei unui sân comparativ cu celălalt poate fi un semn de cancer.
• Umflături: Umflarea întregului sân sau a unei părți a sânului, chiar dacă nu se simte un nodul distinct.

• Textura: Pielea sânului poate deveni ridată, cu aspect de coajă de portocală (piele de portocală).
• Culoare: Roșeață sau decolorare a pielii sânului.
• Ulceratii: Apariția unor răni sau ulcerații pe pielea sânului care nu se vindecă.

• Retracție: Retragerea sau inversarea mamelonului în interior.
• Secretie: Secreții neobișnuite din mamelon, care pot fi clare, galbene, sau cu sânge.
• Durere: Durere sau disconfort la nivelul mamelonului sau în jurul acestuia.

• Nedureroasă la început: De obicei, cancerul de sân nu provoacă durere în stadiile incipiente, dar orice durere persistentă sau disconfort la nivelul sânului ar trebui evaluat de un medic.

• Gropițe: Apariția unor gropițe sau denivelări pe suprafața sânului.
• Umflături la nivelul axilei: Umflături sau noduli în zona axilei pot indica răspândirea cancerului la ganglionii limfatici.

Screening-ul mamar

• Descriere: Este metoda standard și cea mai eficientă pentru screening-ul cancerului de sân. Utilizează raze X pentru a crea imagini detaliate ale sânului.
• Recomandări: Femeile cu vârsta între 45 și 54 de ani sunt sfătuite să facă o mamografie anual. După vârsta de 55 de ani, se poate opta pentru o mamografie la fiecare doi ani, deși screening-ul anual rămâne o opțiune.
• Avantaje: Detectează cancerele în stadii incipiente, înainte de a fi palpabile.
• Limitări: Poate produce rezultate fals-pozitive, mai ales la femeile mai tinere cu sâni denși.

• Descriere: Utilizează unde sonore pentru a crea imagini ale structurilor interne ale sânului.
• Recomandări: Adesea utilizată ca metodă complementară mamografiei, în special pentru femeile cu sâni denși sau pentru evaluarea unor anomalii detectate prin mamografie.
• Avantaje: Ajută la diferențierea între chisturi și mase solide.
• Limitări: Nu este folosită ca metodă primară de screening deoarece nu este la fel de eficientă ca mamografia în detectarea cancerului incipient.

• Descriere: Folosește câmpuri magnetice și unde radio pentru a crea imagini detaliate ale sânului.
• Recomandări: Recomandată femeilor cu risc crescut de cancer de sân, cum ar fi cele cu mutații genetice BRCA1 sau BRCA2 sau un istoric familial puternic de cancer de sân.
• Avantaje: Extrem de sensibilă în detectarea cancerului, inclusiv a formelor agresive.
• Limitări: Costisitoare, poate produce rezultate fals-pozitive și nu este recomandată ca metodă de screening de rutină pentru toate femeile.

• Descriere: Examinare fizică a sânilor realizată de un medic sau de un specialist în îngrijirea sănătății.
• Recomandări: Femeile ar trebui să facă o examinare clinică a sânilor la fiecare 3 ani între 20 și 39 de ani și anual după 40 de ani.
• Avantaje: Permite identificarea anomaliilor care pot necesita investigații suplimentare.
• Limitări: Mai puțin eficientă decât metodele imagistice în detectarea cancerului incipient.

• Detecția precoce: Identifică cancerul înainte de apariția simptomelor, crescând șansele de tratament reușit.
• Reducerea mortalității: Screening-ul regulat a fost asociat cu o reducere semnificativă a mortalității prin cancer de sân.
• Tratamente mai puțin invazive: Cancerele detectate devreme pot fi tratate cu intervenții chirurgicale mai puțin radicale și tratamente adjuvante mai blânde.

• Rezultate fals-pozitive: Pot duce la investigații suplimentare și anxietate inutilă.
• Rezultate fals-negative: Unele cancere pot fi ratate, în special în cazul sânilor denși.
• Supradiagnostic: Identificarea unor tumori care nu ar fi cauzat probleme în timpul vieții femeii, ducând la tratamente inutile.

Stilul de viață sănătos în prevenția cancerului de sân

• Consumați fructe și legume: O dietă bogată în fructe și legume asigură aportul necesar de vitamine, minerale și antioxidanți care pot proteja împotriva cancerului.
• Limitați grăsimile saturate și trans: Consumul excesiv de grăsimi saturate și trans este asociat cu un risc crescut de cancer de sân. Optați pentru grăsimi sănătoase, cum ar fi cele din nuci, semințe, avocado și pește.
• Consumați fibre: Alimentele bogate în fibre, cum ar fi cerealele integrale, leguminoasele și legumele, ajută la menținerea unui sistem digestiv sănătos și pot reduce riscul de cancer.
• Limitați alcoolul: Consumul de alcool este asociat cu un risc crescut de cancer de sân. Se recomandă limitarea consumului de alcool la cel mult un pahar pe zi pentru femei.

• Exerciții regulate: Activitatea fizică moderată până la intensă timp de cel puțin 150 de minute pe săptămână sau exerciții intense timp de 75 de minute pe săptămână sunt recomandate. Exercițiile ajută la menținerea unei greutăți sănătoase și reduc riscul de cancer de sân.
• Includeți activități variate: Combinați exercițiile aerobice (cum ar fi mersul pe jos, jogging-ul, ciclismul) cu exercițiile de forță (cum ar fi ridicarea greutăților) pentru a obține beneficii maxime.

• Echilibrul caloric: Consumați un număr de calorii adecvat pentru a menține o greutate sănătoasă. Evitați supraalimentarea și adoptați porții controlate.
• Monitorizarea greutății: Menținerea unei greutăți sănătoase este importantă, deoarece obezitatea, în special după menopauză, este asociată cu un risc crescut de cancer de sân.

• Fumatul: Este asociat cu un risc crescut de numeroase tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân. Renunțarea la fumat îmbunătățește semnificativ sănătatea generală și reduce riscul de cancer.

• Terapia hormonală postmenopauză: Utilizarea terapiei hormonale combinată (estrogen și progesteron) după menopauză poate crește riscul de cancer de sân. Discutați cu medicul despre alternative și optați pentru cea mai scurtă perioadă posibilă la cea mai mică doză eficientă.
• Evitați expunerea necontrolată la estrogeni: Limitați expunerea la produse care conțin estrogeni sintetici, cum ar fi anumite produse cosmetice și materiale plastice.

• Beneficiile alăptării: Alăptarea, în special pe perioade mai lungi, poate reduce riscul de cancer de sân. Se crede că acest efect protector este legat de reducerea numărului de cicluri menstruale pe parcursul vieții unei femei și, implicit, a expunerii la estrogen.

• Screening regulat: Urmați recomandările medicului pentru mamografii și alte teste de screening. Detectarea precoce a modificărilor suspecte este esențială pentru un tratament eficient.
• Consultații periodice: Consultațiile medicale regulate permit monitorizarea sănătății generale și discuțiile despre riscuri și măsurile preventive.

Nu amâna sănătatea ta! Discută cu medicul tău și programează-te pentru o mamografie. Este un pas mic pentru tine, dar unul mare pentru prevenția cancerului de sân.

Mamografia

Ce este mamografia?

• Detectarea precoce a cancerului de sân la femeile asimptomatice, adică cele care nu prezintă niciun simptom sau problemă legată de sâni.

• Este recomandată în mod regulat femeilor începând de la o anumită vârstă, de obicei în jur de 40-50 de ani, conform ghidurilor naționale și internaționale. Intervalul de efectuare poate varia între 1 și 2 ani, în funcție de factorii de risc și recomandările medicului.

• De obicei, implică două imagini ale fiecărui sân (una frontală și una oblică).
• Este o procedură rapidă, care durează câteva minute și este realizată de tehnicieni specializați.

• Investigarea mai detaliată a anomaliilor detectate prin mamografia de screening sau identificarea cauzei simptomelor suspecte, cum ar fi noduli, dureri sau scurgeri mamelonare.

• Femeile care prezintă simptome ale sânilor sau care au avut rezultate anormale la o mamografie de screening.

• Poate implica mai multe imagini din diferite unghiuri și utilizarea unor tehnici suplimentare pentru a examina detaliat o anumită zonă.
• Poate include măriri sau imagini de compresie focalizată pentru o evaluare mai precisă.
• Este un proces mai lung și mai detaliat decât mamografia de screening și este efectuată sub supravegherea directă a unui radiolog.

Cum se realizează mamografia?

• Explicarea procedurii: Tehnicianul de radiologie sau asistentul medical îți va explica procedura și îți va răspunde la întrebări.
• Dezbrăcarea: Te vei dezbrăca de la talie în sus și vei purta o cămașă de spital deschisă în față.

• Poziționarea sânului: Tehnicianul te va ajuta să poziționezi un sân pe o platformă specială a mamografului.
• Comprimarea sânului: Platforma va comprima ușor sânul pentru a distribui uniform țesutul și a obține o imagine clară. Comprimarea este necesară pentru a reduce mișcarea și pentru a scădea doza de radiații necesară.

• Expunerea la raze X: Tehnicianul va poziționa platforma și mamograful pentru a obține imagini din mai multe unghiuri. De obicei, sunt realizate câte două imagini pentru fiecare sân: de sus în jos și de la lateral.
• Durata examenului: Întregul proces de comprimare și de expunere la radiații durează doar câteva secunde.

• Repetarea pașilor pentru celălalt sân: Procesul va fi repetat pentru celălalt sân, astfel încât să se obțină imagini bilaterale.

• Eliberarea din dispozitiv: După ce toate imaginile necesare au fost realizate, specialistul va elibera sânul din dispozitivul de comprimare.
• Îmbrăcarea: Poți să te îmbraci și să pleci acasă imediat după examen.

• Analiza imagisticii: Imaginile vor fi interpretate de către un radiolog specializat în imagistica sânului.
• Comunicarea rezultatelor: Rezultatele vor fi comunicate medicului tău care, la rândul său, îți va comunica rezultatele și va discuta cu tine despre următorii pași în funcție de rezultate.

• Disconfort: Comprimarea sânului poate fi inconfortabilă pentru unele femei, dar este esențială pentru a asigura o imagine clară.
• Radiații: Doza de radiații utilizată este minimă și sigură, fiind redusă cât mai mult posibil.
   

Mamografia vs. ecografia mamară

• Definiție: Mamografia este o tehnică de imagistică medicală care folosește raze X pentru a crea imagini detaliate ale sânilor.
• Scop: Este folosită pentru detectarea precoce a cancerului de sân și a altor afecțiuni mamare.
• Avantaje:

• Limitări:

• Definiție: Ecografia mamară folosește ultrasunete pentru a crea imagini ale țesuturilor sânilor.
• Scop: Este utilizată pentru evaluarea nodulilor mamari, în special pentru diferențierea între țesutul benign și cel canceros.
• Avantaje:

• Limitări:

CAZ Medical - echipa medicală a Spitalului OncoFort

Recomandări pentru mamografii regulate

• Majoritatea ghidurilor recomandă începerea mamografiilor regulate la vârsta de 45-50 de ani.
• Unele organizații, cum ar fi American Cancer Society, recomandă mamografiile anuale începând cu vârsta de 45 de ani, apoi de la vârsta de 55 de ani, femeile pot trece la mamografii bianuale, cu opțiunea de a face mamografii anuale dacă doresc.

• Frecvența ideală a mamografiilor poate varia în funcție de ghidurile naționale și de factorii de risc individuali.
• De obicei, mamografiile sunt recomandate anual sau la fiecare 1-2 ani, în funcție de recomandările medicului și de ghidurile naționale.

• Screening-ul ar trebui să continue până la o vârstă înaintată, atâta timp cât viața pacientului este sănătoasă și este adecvat pentru tratament, în cazul în care este necesar.

• Prezența cancerului de sân în familie (mai ales la mame, surori sau fiice) poate crește riscul. Dacă aveți o rudă de prim grad (mamă, soră, fiică) cu cancer de sân, riscul dumneavoastră este mai mare.
• Riscul este și mai mare dacă această rudă a fost diagnosticată la o vârstă fragedă (sub 50 de ani).
• În aceste cazuri, medicul poate recomanda mamografii mai frecvente sau alte metode de screening suplimentare.

• Prezența mutațiilor genetice BRCA1 și BRCA2 crește semnificativ riscul de cancer de sân.
• Consultați un specialist pentru a evalua riscul dvs. și pentru a decide dacă testele genetice ar putea fi utile.

• Alți factori care pot crește riscul includ expunerea la radiații în piept (de exemplu, tratamentul anterior pentru un alt tip de cancer), istoricul personal de afecțiuni benigne ale sânului care cresc riscul de cancer (de exemplu, hiperplazie atipică), precum și stilul de viață.

• Discutați cu medicul despre istoricul dvs. medical și familial pentru a evalua riscul dvs. personal.
• Menționați orice simptome sau probleme pe care le-ați observat la sânii dvs.

• Pe baza riscurilor dvs. individuale, medicul va putea recomanda o frecvență adecvată a mamografiilor și alte modalități de screening, cum ar fi ecografia mamara sau rezonanța magnetică (RMN) a sânilor în anumite cazuri.

• Medicul va discuta cu dvs. despre importanța screening-ului regulat, despre semnele și simptomele pe care ar trebui să le urmăriți și despre orice alte modalități de prevenție a cancerului de sân.

Pregătirea pentru mamografie

• În ziua examinării, evitați să aplicați deodorant, antiperspirant, loțiuni sau pudră în zona sânilor și a axilelor. Aceste produse pot interfera cu imaginea mamografică.
• Deodorantele și antiperspirantele conțin particule care pot apărea pe mamografie ca pete albe, interferând cu interpretarea imaginii.

• Purtarea hainelor confortabile și ușor de îndepărtat poate face procesul mai convenabil pentru dvs. Îmbrăcați-vă într-o bluză sau o cămașă care poate fi ușor dezbrăcată înainte de examinare.

• Asigurați-vă că aveți o programare pentru mamografie. Poate fi util să sunați în avans pentru a confirma și pentru a vă asigura că nu există modificări de programare.

• Când ajungeți la centru de imagistică, veți trece prin procesul de identificare. Asigurați-vă că aveți la dvs. o formă de identificare și orice informații necesare de asigurare medicală.

• Veți fi condusă într-o cameră unde veți fi rugată să vă dezbrăcați până la brâu și să vă dezbrăcați deasupra taliei. Este posibil să primiți o fustă sau un halat pentru a vă acoperi.

• Specialistul va poziționa fiecare sân pe un suport special pentru a-l comprima. Acest proces poate fi inconfortabil, dar este esențial pentru obținerea imaginilor clare.
• Sânul va fi comprimat treptat între două plăci de sticlă. Presiunea aplicată poate fi neplăcută, dar este temporară și este necesară pentru a asigura o imagine de calitate.
• Examinarea în sine durează doar câteva minute pe sân.

• De obicei, veți aștepta rezultatele mamografiei la fața locului sau vi se va spune când veți primi rezultatele prin telefon sau prin poștă.

• Discutați cu medicul despre rezultatele mamografiei și urmăriți recomandările sale pentru screening-ul viitor sau alte investigații suplimentare, dacă este necesar.

• Înțelegerea procesului de mamografie și știind ce să aștepți poate reduce anxietatea. Dacă aveți întrebări sau îngrijorări, nu ezitați să le discutați cu personalul de la centru de imagistică.
• Gândiți-vă la mamografie ca la o măsură de prevenție importantă care vă ajută să vă mențineți sănătatea sânilor.

Înțelegerea rezultatelor mamografiei

• Un rezultat negativ la mamografie înseamnă că nu s-au găsit semne de anomalii sau modificări care ar putea indica cancer.
• Recomandare: Continuați să efectuați mamografii regulate conform recomandărilor medicului.

• Un rezultat benign înseamnă că au fost observate modificări care sunt considerate non-canceroase sau benigne.
• Exemple includ chisturi, calcificări benigne, noduli fibroizi sau alte condiții care nu reprezintă un risc de cancer.
• Recomandare: În majoritatea cazurilor, nu este necesară o acțiune ulterioară, dar este important să continuați screening-ul regulat.

• Un rezultat suspect indică posibile anomalii sau modificări care ar putea fi asociate cu cancerul de sân, dar nu sunt suficient de definite pentru a confirma un diagnostic.
• Recomandare: Pot fi necesare teste suplimentare pentru clarificare, cum ar fi o ecografie mamara, o biopsie sau o mamografie de diagnostic.

• Un rezultat pozitiv indică detectarea unor modificări care sunt foarte susceptibile să fie cancer.
• Recomandare: Vor fi necesare teste suplimentare pentru confirmarea diagnosticului și stabilirea planului de tratament. Acestea pot include biopsie, ecografie mamara, RMN sau alte investigații.

• Continuați cu screening-ul mamografic regulat conform recomandărilor medicului.
• Consultați medicul dacă observați orice schimbări ale sânilor sau aveți alte simptome.

• Ecografia mamară: O ecografie poate fi utilizată pentru a investiga mai detaliat o zonă suspectă.
• Mamografie de diagnostic: Uneori, o mamografie de diagnostic poate fi necesară pentru imagini suplimentare sau pentru a examina o zonă specifică cu mai multă atenție.
• Biopsie: Dacă ecografia sau mamografia de diagnostic indică o posibilă anomalie, o biopsie poate fi efectuată pentru a preleva țesut pentru examinare microscopică.

• Biopsie: Este necesară o biopsie pentru a confirma prezența cancerului și pentru a determina tipul și gradul de cancer.
• RMN mamar: Un RMN poate fi utilizat pentru a evalua extinderea cancerului și pentru a ghida planificarea tratamentului.

Tehnologii avansate în screening-ul pentru cancerul de sân

1. Imagini de înaltă calitate: Mamografia digitală utilizează detectoare digitale pentru a produce imagini de înaltă rezoluție ale țesutului mamar.
2. Reducerea expunerii la radiații: Comparativ cu mamografia tradițională, mamografia digitală necesită mai puțină radiație pentru a obține imagini de calitate similară.
3. Îmbunătățirea detectării: Imaginile digitale permit o vizualizare mai precisă și o analiză mai detaliată a țesutului mamar, facilitând detectarea mai ușoară a leziunilor mici sau a altor anomalii.
4. Arhivare și transmitere ușoară: Imaginile digitale pot fi stocate electronic și transmise rapid pentru evaluare și interpretare de către radiologi.
5. Mai puține repetiții de imagini: Imaginile digitale pot fi ajustate și mărite electronic, reducând necesitatea repetării examinării din cauza unei poziționări inadecvate.
6. Evaluare mai precisă a densității sânilor: Mamografia digitală oferă o evaluare mai precisă a densității sânilor, ceea ce poate influența managementul și tratamentul ulterior.

• Detectare îmbunătățită: Permite medicului să examineze țesutul mamar strat cu strat, reducând suprapunerea de țesut și îmbunătățind detectarea cancerului de sân, în special a leziunilor ascunse în țesutul dens al sânului.
• Scăderea ratelor de repetare: Reduce necesitatea repetării testelor și a testelor suplimentare comparativ cu mamografia 2D.
• Precizie crescută: Oferă o mai mare acuratețe în identificarea dimensiunii, formei și poziției anomaliilor, precum și în diferențierea între leziuni benigne și maligne.
• Reducerea anxietății: Datorită preciziei și clarității imagistice îmbunătățite, poate reduce anxietatea pacientelor asociată cu rezultatele neclare ale mamografiei tradiționale.

• Similar cu mamografia tradițională: Pacienta este comprimată între plăci, iar aparatul de tomosinteză va efectua multiple imagini în diferite unghiuri pentru a crea imaginea 3D.
• Timpul suplimentar: Procesul poate dura mai mult decât o mamografie digitală tradițională, deoarece sunt necesare mai multe imagini.

Investește în sănătatea ta! Programează-te la o mamografie pentru a asigura un diagnostic precoce al cancerului de sân. Acționează acum pentru a-ți proteja viitorul și sănătatea!

CAZ Medical - echipa medicală a Spitalului OncoFort

Mituri și realități despre mamografie

• Accesați informații despre mamografie de la surse de încredere, cum ar fi organizațiile de sănătate și centrele medicale.
• Evitați să vă bazați pe informații neconfirmate sau nevalidate de surse științifice.

• Discutați cu medicul despre orice îngrijorare sau întrebări legate de mamografie în timpul vizitei de control sau a consultației.

• Screening-ul regulat, inclusiv mamografia, este crucial pentru detectarea precoce a cancerului de sân, ceea ce poate duce la opțiuni de tratament mai eficiente și la o rată de supraviețuire mai mare.

Cum poți beneficia de o mamografie?

• Femeia se adresează medicului de familie pentru a discuta despre necesitatea și avantajele mamografiei pentru detectarea precoce a cancerului de sân.
• Medicul de familie evaluează starea de sănătate a pacientei și, dacă este necesar, eliberează un bilet de trimitere către medicul de specialitate.

• Pacienta se prezintă la medicul specialist (de exemplu, medicul radiolog sau oncolog) cu biletul de trimitere de la medicul de familie.
• Medicul de specialitate examinează pacienta și, în funcție de recomandările clinice, eliberează un bilet de trimitere pentru efectuarea mamografiei.

• Pacienta programată se prezintă la centrul de radiologie sau la unitatea medicală specializată pentru a efectua mamografia.
• Procedura de mamografie este efectuată de către personalul medical specializat în imagistică medicală.

• Biletul de trimitere: Este necesar să se obțină biletul de trimitere de la medicul de familie pentru a beneficia de decontarea mamografiei 2D în scopuri preventive.
• Consultația cu medicul de specialitate: Este important ca pacienta să primească un bilet de trimitere pentru mamografie de la medicul de specialitate, pentru a asigura o evaluare adecvată a nevoilor sale de sănătate.
• Procedura de mamografie: Este recomandat ca pacienta să respecte programarea și să se prezinte la timp pentru a efectua mamografia.

Întrebări frecvente

• Unde pot efectua o mamografie 2D cu bilet de trimitere în București/Unde pot efectua o mamografie gratuită în București?

• Care este prețul unei mamografii?

• Care este prețul unei mamografii cu tomosinteză?

• Care este prețul unei mamografii bilaterale?

• În ce perioadă a lunii se face mamografia?

• Microcalcificarile la san se pot observa la mamografie?

• Când ar trebui să fac prima mamografie?

• Cât de des trebuie să îmi autoexaminez sânii?

• Care sunt prognozele pentru cei diagnosticați cu cancer de sân?

18-06-2024

Publicat de: Toma Paula